Ai nevoie de doza 4 de vaccin anti-COVID, care va fi permisă de săptămâna viitoare în România? Ce spun experţii şi autorităţile internaţionale

Ai nevoie de doza 4 de vaccin anti-COVID, care va fi permisă de săptămâna viitoare în România? Ce spun experţii şi autorităţile internaţionale

Autorităţile din România dau liber, de luni, 16 mai, la a patra doză de vaccin, „al doilea booster”, pentru populaţia adultă. În ce măsură este necesară această doză în plus şi ce beneficii ar putea aduce? 

Ministerul Sănătăţii din România recomandă doza 4 de vaccin în special populaţiei de peste 60 de ani. Însă această recomandare nu este şi recomandarea Agenţiei Europene a Medicamentului, care momentan a recomandat acest „al doilea booster” doar populaţiei cu vârsta peste 80 de ani. 

Este prea devreme să luăm în calcul o a patra doză de vaccin (în cazul vaccinurilor bazate pe ARNmesager) pentru populaţia generală, spunea Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA), la un briefing de presă care a avut loc săptămâna trecută. Însă persoanele cu vârsta de peste 80 de ani ar putea beneficia de un al doilea booster, dat fiind riscul înalt de formă severă de COVID-19, a mai spus agenţia. 

La toamnă am putea avea vaccinuri cu formule noi

Potrivit EMA, prioritatea este ca până la toamnă să fie aprobate vaccinurile anti-COVID adaptate la noile tulpini, pentru a derula atunci o nouă campanie de imunizare în UE.

Pentru ca vaccinurile noi să primească aprobare, studiile clinice în derulare ar trebui să arate că sunt mai eficiente împotriva Omicron şi altor tulpini decât vaccinurile în uz. 

Nu există dovezi care să sprijine folosirea imediată a dozei 4 la grupa de vârstă 60-79 de ani

Momentan nu există nicio dovadă clară în UE că protecţia oferită de vaccin împotriva bolii severe  ar scădea semnificativ la pacienţii adulţi cu sisteme imunitare normale şi vârste între 60 şi 79 de ani, Potrivit EMA şi ECDC – Centrul European pentru Prevenţia şi Controlul Bolilor. Prin urmare, nu există dovezi clare pentru a sprijini folosirea imediată a unei doze 4 la această grupă de vârstă, au spus cele două instituţii luna trecută.

Autorităţile vor continua să monitorizeze datele pentru a determina dacă este un risc crescut de boală severă între cei vaccinaţi.

Dacă situaţia epidemiologică din prezent se schimbă şi apar noi semnale, poate deveni necesar să fie luată în calcul „doza 4” şi în acest grup de vârstă, a explicat EMA. (Pentru adulţii vaccinaţi cu serul Johnson şi care ulterior au făcut booster cu un vaccin ARNm, este vorba, de fapt, de doza a treia.)

În ceea ce priveşte adulţii cu vârste de sub 60 de ani şi sisteme imunitare normale, nu există în acest moment dovezi că protecţia oferită de vaccin în faţa formei severe a bolii ar scădea în timp sau că ar fi de folos a patra doză, preciza EMA.

Dovezile privind efectele unei „doze 4” vin în mare parte din Israel, acolo unde datele indică faptul că un al doilea booster dat la 4 luni de la primul booster ar restaura nivelul anticorpilor – fără să ridice probleme de siguranţă pentru persoanele vaccinate.

Studiile din Israel sugerează că un al doilea booster (doza 4) ar putea oferi protecţie suplimentară împotriva bolii severe, deşi durata beneficiilor nu este cunoscută încă şi dovezile ştiinţifice pentru aceste beneficii sunt limitate. 

Ce spun studiile realizate în Israel 

Într-un studiu publicat în New England Journal of Medicine, oamenii de ştiinţă au evaluat ratele de infecţie şi boală severă după a patra doză – sau al doilea booster – la peste un milion de oameni din Israel, cu vârsta de 60 de ani şi peste. 

<strong>Cercetătorii au concluzionat că, după doza 4, rata infectării cu COVID-19 era de două ori mai scăzută decât după doza 3. Totuşi, această protecţie scădea rapid după şase săptămâni. </strong>

De asemenea, cercetătorii au descoperit şi că rata bolii severe era de patru ori mai scăzută, comparativ cu cei care primiseră doar trei doze. Este important de observat, totuşi, că rata spitalizării în ambele grupe (trei sau patru doze) era foarte scăzută. 

Un alt studiu a evaluat eficienţa dozei patru în rândul profesioniştilor din domeniul sănătăţii din Israel. Rezultatele au confirmat că nivelurile anticorpilor au scăzut semnificativ la cinci luni după a treia doză. Din nefericire, eficienţa dozei patru nu era diferită de eficienţa dozei trei în populaţia profesioniştilor din sănătate, mai tineri. Cu alte cuvinte, este posibil să nu aducă un beneficiu semnificativ al doilea booster, cu aceeaşi formulă de vaccin, pentru populaţiile tinere, sănătoase. 

„Al doilea booster”, în SUA

În SUA, încă din luna martie, americanii cu vârsta de peste 50 de ani pot primi „al doilea booster” sau „doza 4”. 

La recomandarea FDA, „al doilea booster” este accesibil şi pacienţilor cu sisteme imunitare slăbite (cei cu transplant de organe, HIV, chimioterapie pentru cancer etc.)

Pentru adulţii cu vârsta sub 50 de ani şi altfel sănătoşi, majoritatea experţilor sunt de acord că primele trei doze sunt suficiente. Un al doilea booster ar oferi probabil numai beneficii marginale, a explicat, pentru New York Times, dr. Taison Bell, medic de terapie intensivă la UVA Health în Charlottesville. 

Poţi face o analogie cu storsul unei portocale. Cel mai mult suc îl obţii când strângi prima dată portocala: prima vaccinare. De fiecare dată când storci portocala apoi, obţii mai puţin suc decât din prima. Protecţia creşte puţin, dar niciodată la fel de mult ca data trecută.

Dr. Taison Bell, medic de terapie intensivă la UVA Health în Charlottesville:

Cei mai mulţi experţi în boli infecţioase consideră că dozele 4 ar trebui să fie ţintite cu precădere către populaţiile vulnerabile, în vreme ce campaniile mai ample de vaccinare ar trebui să se concentreze pe administrarea primelor 3 doze la cei nevaccinaţi (complet). 

În România, numai 2.593.356 de persoane au fost vaccinate cu schema completă cu booster. Şi numai 8.104.870 de români sunt vaccinaţi cu primele două doze (una, în cazul vaccinului Johnson).

Noi vaccinuri, aproape de finalizare

Următoarele luni pot aduce noutăţi în ceea ce priveşte protecţia împotriva COVID. Există speranţa că vor fi disponibile curând vaccinuri şi tratamente mai bune pentru COVID. Pfizer şi Moderna testează versiuni ale boosterelor adaptate special pentru Omicron.

Iar alte echipe de cercetători investighează vaccinuri care cresc imunitatea mucoasei nazale, precum şi seruri bazate pe proteine care ar putea fi mai eficiente la protejarea împotriva coronavirusului pe viitor. 

Libertatea