Amenajat de un ONG, un centru de tineri din Prahova e luat de consilierii locali PSD și PMP ca să facă ședințe, cununii și folclor

Amenajat de un ONG, un centru de tineri din Prahova e luat de consilierii locali PSD și PMP ca să facă ședințe, cununii și folclor

Un spațiu dezvoltat de ONG-ul Curba de Cultură într-o comună din Prahova, cu fonduri europene, pentru activități dedicate tinerilor din rural, a fost preluat de consilieri locali PMP și PSD, printr-o hotărâre de Consiliu Local. O sală va fi folosită pentru ședințele CL, iar cealaltă, pentru repetițiile unui ansamblu folcloric. 

Într-o încăpere spațioasă, prin geamurile căreia se văd șoseaua și, puțin mai în spate, pădurile din Teișani, județul Prahova, cinci tineri, de naționalități diferite, discută ultimele modificări la un film la care lucrează, la final de septembrie. 

„Suntem în ultima etapă de editare a unui film despre locuitorii din Teișani. Are 20 de minute. Acum venim cu feedback-ul”, explică Cristina, din Slovenia. 

Cu toții sunt voluntari internaționali sau parte din stafful organizației neguvernamentale Curba de Cultură, care a deschis două centre pentru tineret în două comune din Prahova, Izvoarele și Teișani, precum și un centrul mobil, care organizează, printre altele, proiecții de filme pentru copiii și tinerii din satele din județ.

Încăperea în care aceștia dezbat modificările la film, renovată de alți voluntari internaționali în toamna anului trecut, a devenit, de curând, obiectul unei dispute politice. 

Voluntari și angajați ai organizației Curba de Cultură discută în sala unde consilierii locali vor să își țină ședințele

Consilierii PMP și PSD vor să preia spațiul centrului de tineret

În 14 septembrie, un grup de consilieri locali, patru de la PMP și doi de la PSD, a depus un proiect de hotărâre locală (HCL) prin care revendică una dintre cele două încăperi mari din Centrul de Tineret Teișani, amenajat de Curba de Cultură, pentru a-și organiza acolo ședințele de consiliu local. 

Explicația oficială: în prezent, consilierii își țin ședințele în „condiții improprii pe holul primăriei”, iar sala respectivă, pe care o cer, are „conexiune la internet” și „acces la un grup sanitar”, precizează proiectul de HCL.

Cosmin Catană, fondatorul ONG-ului Curba de Cultură, spune însă că motivația reală e alta.

Am picat practic la mijloc într-o răfuiala dintre primar (de la PNL, n.r.) și gruparea asta de consilieri locali.

Cosmin Catană:

Cosmin Catană a pus bazele Centrului de Tineret din Teișani

Centrul de Tineret Teișani funcționează într-unul dintre corpurile Căminului Cultural din comună, dat în folosință ONG-ului de către primărie pentru o perioadă de cinci ani, printr-o hotărâre de consiliu local din decembrie anul trecut. 

„Șicanele au început în timpul campaniei electorale (pentru alegerile locale din septembrie 2020, n.r.). Faptul că noi aveam acces aici gratuit a fost comunicat ca «Primăria a vândut gratis căminul cultural la Curba de Cultură»”, spune Catană. 

Consilierii au ridicat miza, solicitând ambele încăperi

În ședința de Consiliu Local (CL) din seara de joi, 30 septembrie, consilierii au adus un amendament proiectului, prin care să preia și a doua sală mare a centrului de tineret, sala media, ca să facă acolo, în paralel cu activitatea centrului de tineret, un spațiu de repetiții pentru un ansamblu folcloric. 

Proiectul de hotărâre a fost votat cu 7 voturi din 12 la ședința de Consiliu Local de pe 30 septembrie. 

Sala multimedia din Centrul de Tineret din Teișani va fi folosită pentru repetițiile ansamblului folcloric, în urma votului consilierilor

„Ar fi votat toată lumea proiectul ăsta, dar cine a avut puțină temere nu a votat. V-am zis, au fost niște presiuni, tot felul de acțiuni de intimidare ale acestui ONG, nu are sens să intru în detalii, că nu are rost”, explică pentru Libertatea Cătălin Marghioala, consilier local din partea PMP și unul dintre inițiatorii proiectului. 

Cine sunt inițiatorii proiectului de HCL? 

Diniță Ştefan – consilier local PMP Marghioala Cătălin – consilier local PMP  Hangiu Florentin – consilier local PMP Dafina Irinel – consilier local PMP Oprescu Petre – consilier local PSD Mareș Rocxana – consilier local PSD 

„Noi suntem o echipă, nu contează partidele, contează că luptăm pentru interesele comunității”, adaugă Marghioala. „Suntem un grup unit, care ne consultăm și acționăm unitar.”

Consilier PMP: „ONG-ul a investit abuziv în acele spații publice” 

Consilierul Cătălin Marghioala precizează că ONG-ul Curba de Cultură a ocupat și a investit „abuziv” în acele spații și că este o „problemă de legalitate”. 

Întrebat dacă a depus o plângere penală, având în vedere acuzele de ilegalitate, Marghioala spune că nu.

„Nu avem de ce să facem plângere penală. Ce s-a întâmplat, ce nu s-a întâmplat, noi trebuie să recuperăm acele spații și să le folosim în interesul cetățenilor comunei pe care o reprezentăm”, menționează Marghioala. Recunoaște că acele spații nu erau folosite de nimeni anterior proiectului ONG-ului. 

Consilierul PMP Cătălin Marghioala | Sursă: Facebook

Consilierul precizează că Cosmin Catană, fondatorul ONG-ului, a refuzat să discute cu Consiliul Local. „A avut ocazia să ne spună, la o comisie de anchetă pe care noi am înființat-o, care e scopul, ce vor să dezvolte. Am fost tratați de sus”.

Primarul: „Sunt niște ambiții politice”

Primarul comunei, Gheorghe Stanciu, spune că la baza hotărârii de consiliu local stau niște „ambiții politice”. „Doi dintre consilieri sunt foști candidați la funcția de primar. Cătălin Marghioala, de la PMP, și Petre Oprescu, de la PSD”, spune primarul PNL.

Primăria nu plătește nimic pentru aceste activități dedicate tinerilor, doar a pus la dispoziție niște spații, precizează primarul.

„Alți primari au directori de cămin cultural, consumă foarte mulți bani ca să se întâmple ceva în comunele respective, și nu se întâmplă ceea ce avem noi. Iar la noi totul se întâmplă gratuit, datorită acestui ONG care câștigă proiecte și face activități cu tinerii”, completează Gheorghe Stanciu.

Johannes, unul dintre voluntari, povestește că toți sătenii fac mișto de el că are același nume cu președintele țării. Locuiește în comună de 10 luni și organizează seri de joc Dungeons & Dragons cu tinerii din Teișani

Voluntarii ajung în Teișani sau în Izvoarele prin programe europene de voluntariat, foarte populare, mai ales, în rândul tinerilor din țări vestice. Stau între 2 și 12 luni și lucrează cu adolescenți și tineri din rural.

Centru de tineret amenajat în casa bunicilor

Povestea organizației Curba de Cultură a pornit din Izvoarele, județul Prahova, unde Cosmin Catană și-a petrecut verile în copilărie și adolescență. 

Absolvent de kinetoterapie, management și antropologie socială și culturală, Catană, în vârstă de 40 de ani, a lucrat mereu în sectorul neguvernamental. Până în 2012, a fost directorul programului național de voluntariat la organizația Habitat for Humanity for Romania. Apoi, în urma unei experiențe de voluntariat în China, și-a dat demisia și a pus bazele propriei organizații, care urma să lucreze cu adolescenți din mediul rural. 

„Sistemul de valori se construiește în adolescență. Există vorba asta: Aoleo, nu se poate discuta cu ei. Ba da, se poate, dar pe limba lor, când și cum vor ei. Noi asta facem. Oferim acest spațiu sigur, unde ei să poată să se întâlnească, să nu existe judecăți”, explică Catană.

În mediul rural, adolescenții nu au prea multe opțiuni când vine vorba de petrecerea timpului liber, crede bărbatul. În plus, judecata și presiunea de grup sunt mai puternice la sat decât în oraș. „Comunitățile fiind mai mici, emanciparea ia alte forme, care nu sunt întotdeauna sănătoase pentru dezvoltarea ulterioară”. 

Un grup de voluntare din Spania, Franța și Polonia renovează centrul de tineret din Izvoarele

Având o casă moștenită în comuna Izvoarele, Cosmin a decis să pună acolo bazele unui centru de tineret în 2012. Programele urmau să se desfășoare cu ajutorul unor voluntari internaționali. 

Invitat de primărie să amenajeze un centru în Teișani

La Teișani a ajuns șapte ani mai târziu, în urma invitației primarului. Gheorghe Stanciu i-a propus să amenajeze în comună un centru pentru tineri, ca la Izvoarele, povestește Cosmin Catană. 

Unul dintre cei doi fii ai lui a făcut parte din programele noastre de tineret de la Izvoarele”, povestește fondatorul ONG-ului. „Am colaborat cu multe autorități locale, însă nu am mai primit așa o invitație”, adaugă acesta.  

Printr-o hotărâre de consiliu local din 2019, s-a realizat o asociere între primărie și ONG pentru dezvoltarea unui program de centru de tineret. 

Primăria a oferit, mai întâi, ONG-ului un spațiu dezafectat pentru a înființa centrul de tineret. Clădirea nu s-a dovedit însă viabilă din punct de vedere tehnic. Era aproape imposibil să fie renovată, a arătat o expertiză tehnică. 

Clădirea pusă la dispoziție de primărie inițial nu a putut fi renovată

Așa că autoritatea locală a pus la dispoziția ONG-ului, pentru folosire, un alt corp de clădire, parte din Căminul Cultural, în care să înființeze centrul de tineret. În trecut funcționase acolo o grădiniță. A oferit spațiul în baza unui proces verbal de primire-predare, apoi printr-o hotărâre de consiliu local. 

Tot primăria a permis organizației să folosească un corp de clădire dintr-o bază sportivă a comunei în care să fie amenajat un hostel pentru voluntarii internaționali. Consilierii locali au contestat și asta, printr-un alt proiect de hotărâre de pe 14 septembrie anul acesta. 

Una dintre camerele în care stau voluntarii internaționali care ajută la funcționarea celor două centre de tineret

Centrul de tineret, renovat cu ajutorul voluntarilor

Cosmin Catană a renovat spațiul din Căminul Cultural din Teișani, revendicat acum de consilierii locali, în toamna anului trecut, cu ajutorul voluntarilor și cu finanțare de la Corpul European de Solidaritate.

Cum arată spațiul, la câteva luni după ce a fost renovat? 

Urări în mai multe limbi, pe holul Centrului de Tineret din Teișani

La parter, atracția principală e o masă de fotbal. 

La etaj sunt două săli mari. Într-una funcționează un spațiu multimedia, folosit și ca studio de înregistrare pentru podcasturi, unde pereții sunt tapetați cu cofraje de ouă, ca să reducă din ecoul încăperii. A doua e camera de socializare, cu o bibliotecă colorată și un televizor. 

Prin decizia de pe 30 septembrie a consilierilor locali, cele două camere, amenajate de către Curba de Cultură, vor fi folosite pentru: 

Ședințele de Consiliu Local și cununii civile;Repetițiile ansamblului folcloric.

 „Într-o zi plină, plină, sunt 30. Într-o zi mai puțin plină, 2, 3, 1”, spune Catană despre numărul de tineri din satele din zonă care vin la centru. 

Paco, unul dintre voluntari, se ocupă de centrul mobil de tineret, o dubă convertită în spațiu de evenimente, „un Volkswagen Crafter cu băncuțe de stat jos, băncuțe de scos afară, jocuri, playstation, independent energetic, are un generator, are internet mobil, și o ducem oriunde” 

Numărul celor care vin la centru variază în funcție de „fân, de prune, de ploaie, de vânt, de bani, pentru că au nevoie de bani să ia microbuzul. Aici, la Teișani, vin și de la Cerașu. Cerașu e la o jumătate de oră de mers cu mașina”, explică bărbatul. 

„Nu sunt omul primarului”

Sprijinul primarului din Teișani a fost ulterior folosit împotriva lui, spune Cosmin Catană. 

„Noi așa suntem percepuți, sau eu, că sunt omul primarului. Iar eu nu sunt omul primarului. Nu sunt membru în niciun partid politic. Am făcut parte din administrația centrală. Am fost din echipa de consilieri a secretarului de stat pe tineret în perioada tehnocrată”, adaugă acesta. 

În decembrie 2020, într-o ședință de consiliu local extraordinară, mai mulți consilieri PMP și PSD au HCL 41 au cerut înființarea unei comisii care să verifice „oportunitatea asocierii” între primărie și ONG. 

Comisia urma să verifice „legalitatea transformărilor” efectuate de către ONG în spațiile oferite de primărie pentru amenajarea centrului cultural și a hostelului unde sunt cazați voluntarii internaționali. Tot comisia urma să depună un raport până la sfârșitul lui martie 2021. 

Raportul propunea un centru pentru conservarea tradițiilor populare

„Considerăm că sunt foarte multe semne de întrebare cu privire la acțiunile întreprinse de asociația Curba de Cultură pe raza comunei Teişani, drept pentru care nu se justifică punerea la dispoziție a spațiilor şi propunerea comisiei este de a se modifica acordul de parteneriat și eliberarea spațiilor puse la dispoziție”, concluzionează raportul.

Documentul precizează că primăria a investit pentru amenajarea clădirii în care funcționează acum hostelul unde sunt cazați voluntarii internaționali, cu preponderență în 2018. Însă în 2018, ONG-ul Curba de Cultură nici măcar nu activa la Teișani. 

La final, comisia propune înființarea unui alt centru în comună.

Acesta va avea ca obiective principale elaborarea de programe specifice, sprijinirea tinerilor şi artiștilor valoroși în afirmarea lor, cercetarea, conservarea și promovarea tradițiilor populare. 

Raport:

„Centrul Cultural poate oferi diverse cursuri şi programe gratuite pentru copiii și tinerii din localitate sub supravegherea personalului specializat, precum şi activități pentru persoanele vârstnice”, se mai arată în document.

„Cine sunt străinii ăștia?”

Pe lângă disputa politică, situația de la Teișani a scos la iveală și un conflict cultural. 

„Aici, în comună, am auzit alte lucruri despre noi. «Cine sunt străinii ăștia, sunt niște infiltrați?»”, adaugă Cosmin Catană. 

Când lucrezi la sistemul de valori al unei comunități, se creează niște valuri. Dar valurile pe care vrem să le dăm noi mai departe sunt lucrul în echipă, încrederea, toleranța, nu instigarea la ură.

Cosmin Catană, ONG-ist:

Centrul de tineret din Izvoarele

Cristina, parte din stafful ONG-ului, spune că observi schimbări uriașe la tinerii care participă la programe timp de mai mulți ani. Sunt învățați să își ceară drepturile, să se exprime, nu să rămână „tăcuți și cuminți”. 

„Schimbările sunt în felul în care interacționează, cum vorbesc engleză, cum iau decizii, cum relaționează cu autoritățile, cât de capabili sunt să vină cu inițiative. Mulți vin la 13 ani, când stima de sine, abilitatea de a vorbi cu adulții, sunt încă la un nivel scăzut. Asta pentru că sunt învățați să fie tăcuți și să asculte. Apoi pe la 15, 16 ani, după ce stau cu noi mai mulți ani, pot să facă orice. Nu le mai e frică să vorbească nici cu un ministru”, adaugă aceasta. 

„E foarte nasol să muncești mult și să vezi că cineva cu oarecare putere poate să distrugă lucrurile atât de ușor. Sunt nouă ani de muncă”, concluzionează Cosmin Catană.

Libertatea