Apa uzată deversată de nave omoară coralii din Caraibe

Apa uzată deversată de nave omoară coralii din Caraibe

O boală virulentă, cu evoluție rapidă, suferită de coralii din Caraibe, ar putea fi provocată de apa de balast deversată de nave, arată studiile cercetătorilor, conform The Guardian.

Boala – denumită „stony coral tissue loss disease” (SCTLD) și având ca efect pierderea țesutului coralului, ca urmare a infectării cu un agent patogen – a fost identificată pentru prima dată în Florida în 2014, iar de atunci s-a extins în regiune, provocând îngrijorare în rândul oamenilor de știință.

Aceasta
răspândește mai repede decât alte boli ale coralilor și pare a
fi cea mai periculoasă afecțiune care a afectat vreodată această
specie marină. Mai mult de 30 de specii de corali sunt susceptibile
la SCTLD.
Maladia fost identificată în Jamaica, apoi în zona mexicană a
Caraibelor, Sint Maarten, Bahamas și alte 18 țări.

În Mexic, mai mult de 40% din recifele au avut cel puțin 10% din corali infectați, iar aproape un sfert au avut mai mult de 30%, potrivit unui studiu. În Florida, scăderea densității coralilor s-a apropiat de 30%, iar pierderea de țesut viu a crescut cu 60%.

Zonele portuare din Bahamas, cele mai afectate

Oamenii de știință nu au reușit încă să stabilească dacă boala este cauzată de un virus, o bacterie, o substanță chimică sau un alt agent infecțios, dar un studiu inter pares publicat de revista „Frontiers în Marine Science” susține teoria că apa de balast de pe nave poate fi implicată.

În Bahamas, oamenii de știință de la Perry Institute for Marine Science au constatat că boala – numită de ei și „Covidul coralilor” – era mai răspândită în recifele care erau mai aproape de principalele porturi comerciale, sugerând o posibilă legătură cu navele.

În 2017, răspândirea agenților patogeni mortali de către nave, atunci când descarcă apa de balast, a determinat Organizația Maritimă Internațională să pună în aplicare Convenția de gestionare a apei de balast. Aceasta impune ca navele să descarce apa de balast – folosită pentru a menține stabilitatea navei – la cel puțin 200 de mile marine în larg și la o adâncime de cel puțin 200 de metri înainte de a intra în port. În Bahamas, boala s-a răspândit rapid de când a fost identificată pentru prima dată, în decembrie 2019.

Krista Sherman, cercetător la Institutul Perry și coautor al lucrării recent publicate, a precizat că boala este răspândită de-a lungul a 75 de kilometri de recif. „Vorbim despre cea mai mare parte a coastei sudice a insulei Grand Bahama”, a afirmat aceasta. Boala este, de asemenea, răspândită în recifele de corali din New Providence, unde se află Nassau – principalul port și capitala Bahamas.

Studiul constată că în zonă sunt prezente nave de marfă care transportă containere, nave de croazieră și a ambarcațiuni de agrement, precum și de transport al combustibililor.

Ratele de infecție printre cele mai sensibile specii au fost de 23% și 45% în New Providence, respectiv în Grand Bahama, iar ratele recente ale mortalității au ajuns la aproape 43%.

Cu excepția a două specii, cercetătorii au descoperit că „a existat o relație semnificativă” între boală și apropierea recifelor de principalele porturi maritime. Ei au remarcat „o proporție tot mai mare de colonii sănătoase pe măsură ce distanța față de port a crescut pe ambele insule și o proporție mai mare de colonii moarte recent mai aproape de port decât mai departe”. Locațiile în care boala este predominantă în Bahamas sunt populare printre turiști, pescari de agrement și scafandri, a spus Sherman.

Boala coralilor ar putea afecta pescuitul de homari

Există îngrijorări cu privire la faptul că boala coralului ar putea afecta principalul produs de export pescuit în Bahamas, homarul, spune Adrian LaRoda, președintele Alianței Pescarilor Comerciali.
Deși pescarii de homar lucrează departe în larg, industria ar fi afectată dacă recifele mor. Pescuitul homarului aduce circa 90 de milioane de dolari pe an, circa 9.000 de persoane fiind angajate în această industrie.

„Orice impact negativ asupra recifelor ar afecta cu siguranță drastic homarii, deoarece animalele mature migrează (de pe colari) către dispozitivele de prindere a peștilor”, a spus LaRoda. El a adăugat că rata de reproducere a homarilor și aprovizionarea cu alimente pentru homari mici din recif ar fi, de asemenea, afectate.

Guvernul din Bahamas a înființat un grup de lucru național pentru a aborda această problemă. În prezent, cel mai eficient tratament pare aplicarea unui antibiotic, amoxicilină, direct pe corali. Astfel, s-a înregistrat o reducere a mortalității, însă o soluție permanentă nu a fost găsită.

Potrivit lui Lang, mai degrabă decât tratarea simptomelor, este nevoie de eliminarea cauzelor, care sunt reprezentate de activitățile umane. „Având o șansă, natura se poate vindeca în mod natural”, a spus aceasta.

Libertatea