Autobuzul condamnaților pentru consum sau trafic de droguri, o campanie din mijloacele de transport în comun din Cluj. „Ne-am întors în anii ’80”

Autobuzul condamnaților pentru consum sau trafic de droguri, o campanie din mijloacele de transport în comun din Cluj. „Ne-am întors în anii ’80”

O campanie antidrog a autorităților din autobuzele clujene vrea să prevină consumul și traficul de substanțe ilicite prin mesaje care le spun tinerilor câți ani de închisoare riscă fie pentru consum, fie pentru trafic. Vlad Zaha, un român specialist în politica drogurilor, de la Universitatea Oxford, explică însă de ce astfel de campanii dăunează mai degrabă decât să ajute.  

„El e Cristi. Aflându-se la un festival, ca să «fie cool», a luat o pastilă de Ecstasy și a fumat un joint. 6 luni închisoare.

Ea e Irina. În timp ce era într-un club, a fost găsită cu 0,95 g cocaină, 1,07g ketamină și 2 g fragmente vegetale canabis. A spus că folosește doar ocazional, pentru socializare cu prietenii. 2 ani închisoare.

El e Ovidiu. Spune că nu e mare lucru să fumezi câteodată un joint și că pe el chiar îl ajută să-și facă curaj în diverse situații. A fost depistat de mai multe ori pentru deținere și vânzare canabis (60 de acte materiale). 3 ani închisoare.

ANDREI. Conducere sub influența alcoolului și a amfetaminelor. Spune că îl fac să se simtă puternic. 2 ani închisoare

CLAUDIU. Deținere consum propriu, 2 g canabis. Spune că l-a convins anturajul. 6 luni închisoare.

MARIA. Deținere și trafic de droguri de mare risc. Spune că își rotunjește veniturile rapid. 2 ani și 7 luni închisoare

TU. Ce pedeapsă îți va aduce scuza ta?”. 

Acestea sunt mesajele cu care autoritățile din Cluj vor să descurajeze traficul și consumul de droguri. Ele fac parte dintr-un spot care rulează pe monitoarele de informare din mijloacele de transport în comun, parte a unei campanii numite „Dincolo de aparențe”. 

Specialiștii contactați de Libertatea spun că genul acesta de campanii „s-au retras la garaj” în urmă cu zeci de ani, că tonul amenințător în politicile de control asupra drogurilor a fost abandonat și că toleranța zero față de consum a fost înlocuită cu discuția despre legalizare strictă.

Autoritățile din România însă continuă campaniile bazate pe frică și condamnare. 

Fotografie din mijloacele de transport în comun din Cluj

„După 30-40 de zile o retragem, ca să nici nu plictisim prea tare”

Campania de la Cluj a fost realizat, în colaborare, de Biroul de Analiză și Prevenire a Criminalității din cadrul IPJ Cluj și de Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Cluj, al Agenției Naționale Antidrog (ANA).  

Fiecare „caz” prezentat în spot începe cu înșiruirea drogurilor pe care le-ar fi consumat sau traficat personajele fictive, după care, în dreptul numelor, apare o ștampilă roșie și durata condamnării. Cristi, cel care fumase un joint și luase o pastilă de ecstasy ca „să fie cool”, nici n-ar trebui să se afle în „autobuzul condamnaților”, pentru că Legea 143/2000 nu incriminează consumul. În campanie, Cristi e condamnat, totuși, la 6 luni de închisoare. 

Monitoarele, de obicei două într-un autobuz, sunt destul de mici, iar mesajele care rulează pot fi citite doar dacă te afli în dreptul lor.   

„E inițiativa comună a noastră, a poliției și a administrației locale. E o campanie din asta… Acuma, cât efect are, mi-e greu să vă spun. Primăria, Poliția și CTP-ul sunt implicate, spațiul e gratuit, normal, pentru că e vorba de o acțiune de educație civică, de promovare. Ea are de regulă 30-45 de zile perioadă de promovare, după care o retragem. Mai trece o perioadă, o reluăm, ca să nici nu plictisim prea tare”, spune Liviu Neag, directorul Companiei de Transport Public Cluj-Napoca.

Tânărul din Oradea, șef de promoție la Manchester, specializat în politica drogurilor 

„Drogurile vor câștiga întotdeauna războiul împotriva drogurilor și, ca în orice război, au de suferit exact oamenii vulnerabili, pe care statul ar trebui să-i informeze și să-i protejeze, dar de fapt îi sperie cu niște povești odioase ca aceea din campania de la Cluj. Lipsa de înțelegere a fenomenului drogurilor de care dau dovadă cei care au făcut campania este absolut terifiantă”, explică pentru ziar criminologul Vlad Zaha. 

Tânărul din Oradea a studiat la Universitatea din Manchester și, în urma rezultatelor sale școlare excepționale, universitatea a instituit și un premiu cu numele său, care va fi acordat anual șefilor de promoție. Zaha este în prezent masterand la Universitatea Oxford și s-a specializat în politici de control asupra drogurilor.

Tânărul și-a lansat recent un canal de YouTube unde discută teme legate de domeniul controlului drogurilor. Acesta consideră că efectul campaniei de la Cluj e invers față de cel scontat. Alternativa ar fi ca tinerii să primească „informații oneste despre consum sigur” sau „despre reducerea stigmei și înlăturarea tabuului” și prospecte care să vorbească despre dezincriminarea consumului de droguri.

Intervenția asta a statului face infinit mai mult rău”

„Pentru că stigma, frica, tabuul, arestările, pușcăria împotriva oamenilor care posedă droguri doar pentru consum propriu rezidă în perspective de viață mult mai sumbre pentru individul respectiv decât consumul propriu-zis”, explică Zaha.  

Să ai un dosar penal pentru posesie de droguri pentru consum propriu îți va nenoroci viața mult mai mult decât dacă ai fi fost lăsat în pace, cu cele câteva grame ale tale pentru consum propriu.

Vlad Zaha, specialist în politica drogurilor:

„Dacă ești portretizat într-un mod absolut mizerabil, ca fiind un infractor sau potențial infractor, abordarea asta va face infinit mai mult rău decât dacă nu ți s-ar fi zis nimic”, continuă Zaha.

„Un război împotriva oamenilor vulnerabili”

Acesta face trimitere și la un studiu din 2020 al psihologului Mihai Copăceanu conform căruia 45% dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani au consumat canabis cel puțin o dată. „Adică există în România peste un milion de tineri consumatori doar pe intervalul acesta de vârstă și doar pentru canabis”, calculează Zaha și subliniază că o uriașă majoritate a acestora nu sunt consumatori problematici și nu vor avea niciodată probleme medicale, sociale sau penale cu drogurile. 

Statul român însă, prin politicile sale, va „înrăutăți viața tocmai acelor consumatori problematici care ajung dependenți de droguri”, mai crede Zaha. 

„În fapt, campania din Cluj este un război împotriva oamenilor vulnerabili, împotriva a 0,02 la sută din totalul estimat al consumatorilor de droguri din România. Căci anual sunt în jur de 400 de dosare penale pentru posesie de droguri în vederea consumului propriu. Rezultă 0,02 la sută din totalul – și e o estimare destul de conservatoare – de 2 milioane de consumatori de droguri în România”, spune Zaha.

„Trăim într-un film vechi de 40 de ani și abandonat de 20 de ani”

Criminologul e convins că abordarea corectă ar fi trebuit să insiste pe informare și nu pe evidențierea pedepselor. Crede că „autobuzul” clujean vine din anii ’80-’90 și un mesaj adaptat la realitățile cotidiene ar fi trebuit să sune altfel. Dă exemplul unor campanii din Norvegia:

„«Sofia n-a murit când a încercat MDMA, adică ecstasy, luând doar jumătate de pastilă și așteptând apoi să vadă efectele». Tinerii sunt învățați cum să nu combine substanțele, cum să cunoască efectele sau să poată să-și testeze drogurile. Dar în România trăim efectiv în anii ’80. Pentru mine, în calitate de criminolog, e ireal și odios ce se întâmplă. Pur și simplu simt că ne-am teleportat într-un film horror din anii ’80, în mijlocul războiului împotriva drogurilor din America. Un film vechi de 40 de ani și abandonat de cel puțin 20 de ani de cei care l-au făcut”, se revoltă Zaha.

Statul român vs „drogații”

De altfel, pe agenda publică a ultimelor săptămâni s-a aflat și un proiect de lege care propune tocmai creșterea pedepselor cu închisoarea pentru consumatori și traficanți. Proiectul legislativ susținut de 16 deputați PNL a fost motivat printr-un text copiat de pe site-ul unui centru penticostal de tratare a dependenței de droguri, a scris Libertatea. 

Deputatul Laurențiu-Dan Leoreanu, unul dintre inițiatori, a declarat pentru ziar că înăsprirea pedepselor i-ar putea ajuta pe dependenți, în sensul că nu vor mai putea consuma în spatele gratiilor. 

Nici DIICOT, nici ANA nu au susținut însă proiectul de lege, iar Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie (ARPP) și Colegiul Medicilor se împotrivesc proiectului, atrăgând atenția, prin scrisori deschise, că dependența de droguri este o problemă de sănătate publică, nu o infracțiune. 

„Nici măcar nu mai există o dezbatere în mediul academic legată de prohibiție, dacă funcționează sau nu, că nu funcționează. Toți experții din domeniu se concentrează acum pe dezincriminare și legalizare strictă, pe renunțarea inițial la pedepsele penale, exact pentru oamenii care apăreau pe acele monitoare din Cluj. E clar, nu funcționează, avem toate datele și toată știința”, insistă specialistul în criminologie.

Vlad Zaha a contribuit și la scrierea unei <a href=”https://campaniamea.de-clic.ro/petitions/spunem-nu-majorarii-pedepselor-pentru-posesia-de-ubstante-in-vederea-consumului” target=”_blank” rel=”noreferrer noopener”>petiții intitulate</a> „Spunem NU majorării pedepselor pentru posesia de substanțe în vederea consumului!”, semnată până la această oră de 4.756 de oameni. 

Libertatea a făcut solicitări către Inspectoratul Județean de Poliție Cluj și Agenția Națională Antidrog pentru a explica felul în care au ales să deruleze această campanie și care e obiectivul ei. Ziarul va publica răspunsul în momentul în care îl va primi.

Libertatea