„Când am ajuns la Racoș, ne-am îndrăgostit de loc”. Cum se reinventează celebrul cowboy Django în peisaj românesc

„Când am ajuns la Racoș, ne-am îndrăgostit de loc”. Cum se reinventează celebrul cowboy Django în peisaj românesc

Vulcanul stins de la Racoș, județul Brașov, un fel de Etna al României, este din nou activ. Peste 30 de căsuțe din lemn, un salon-bar, sute de metri de poteci din scânduri, coșuri de paie și căruțe au răsărit în depresiunea ultimului vulcan care a erupt în România în urmă cu mii de ani. Aici este New Babylon, un oraș utopic în care oamenii pot trăi împreună indiferent de rasă, sex sau religie. Un sat western din a doua jumătate a secolului al XIX-lea în care celebrul Django vine să-și caute fiica.

Aceasta este tema noului serial „Django”, cea mai mare producție internațională realizată în țara noastră și una dintre cele mai mari producții cinematografice după „Cold Mountain”. Peste 300 de tehnicieni și artiști români și europeni sunt implicați în proiectul la care colaborează Italia, Franța și România, prin studiourile de producție. Lor li se adaugă actorii, o parte dintre ei români, și figurația.

Orășelul a fost construit din lemn vechi de la localnici

Intrarea pe platoul de filmare unde presa a avut acces vineri, 4 iunie, este practic intrarea în New Babylon. O poartă impunătoare, din lemn scorojit, lucrat minuțios, până la cel mai mic detaliu.

Intrarea în orașul New Babylon

Dincolo de porți este orașul fondat de John Ellis, interpretat de actorul britanic Nicholas Pinnock.

De-o parte și de alta a aleii de pământ roșiatic și întinse pe toată valea stau casele din lemn ale proscrișilor din New Babylon, cu rufe întinse pe sârme, castroane din lut și cobaie în mijlocul camerei, care îți dau senzația că te plimbi chiar prin Vestul sălbatic de după Războiul Civil, în perioada anilor 1870.

Filmările au început deja din mai, iar printre construcții mișună personalul tehnic, cu macarale, lumini și cabluri. Actorii sunt în pauză.

Satul este creat mult mai fidel decât în filmele western clasice, pe baza unor documente istorice și cu ajutorul consultanților arhitecților, care sunt istorici. Producătorii au avut ambiția de a realiza un oraș cât mai aproape de adevărul istoric.

Casele din oraș au fost construite din lemn vechi de la localnici

De aceea au folosit multă resursă locală, explică ei. Lemnul din care au fost construite casele a fost luat de la localnici, de la garduri sau construcții vechi. Inclusiv parte din recuzită este de la ei.

„Am luat absolut tot ce se putea din resursa locală, începând de la oameni, echipamente închiriate, lemn. Lemnul este foarte minuțios și detaliat lucrat. Am luat tot lemnul vechi pe care l-am găsit în zonă. Inclusiv obiecte de recuzită. Ce au putut să găsească colegii de la scenografie și s-a potrivit perioadei în care noi filmăm am luat de aici, din Racoș”, explică Claudia Stravrositu, unul dintre producătorii executivi de la Frame Film.

Claudia Stravrositu

Un altfel de Django

Serialul este o reinterpretare a filmului original din 1966 al lui Sergio Corbucci, film care l-a lansat pe actorul italian Franco Nero în carieră și care l-a inspirat pe Quentin Tarantino în adaptarea „Django Unchained”.

„Westernul spaghetti (a fost denumit așa pentru că multe astfel de filme erau realizate, pe vremuri, de italieni – n.r.) este, la origine, o combinație între neorealismul italian și westernul popular în acea vreme”, explică Andrei Boncea, producătorul român al serialului. Avem cowboy, bandiți și eroi puși însă într-o altă lumină de creatorii serialului italian „Gomorra”, o epopee violentă despre mafie și crime.

Andrei Boncea

Serialul filmat în România nu este mult legat de filmul lui Corbucci sau de cel al lui Tarantino. Este o altă variantă, o revigorare a genului western, explică Bonceca, în care Django este jucat de belgianul Matthias Schoenaerts („Rust and Bone”).

Producătorul român este convins însă că noul „Django” va fi mai bun decât predecesorii lui pentru că rezonează foarte mult cu ce se întâmplă în ziua de azi.

Actori pe platoul de filmare

Pe lângă faptul că abordează teme precum nedreptatea, rasismul și injustiția, serialul tratează și feminitatea și rolul său în condițiile sociale și materiale ostile de acum câteva sute de ani.

„Sunt convins că o să aibă impact. Este una dintre cele mai mari producții europene, puteți spune că e un fel de «Game of Thrones», dacă vreți, la nivel de producție pentru România”, spune Andrei Boncea.

O locație aleasă după lungi căutări

Coloanele de la Racoș amintesc de Marele Canion din Arizona, iar amenajarea întregului decor a durat aproape trei luni. Locația din nordul județului Brașov, din apropierea Lacului de Smarald, nu a fost aleasă întâmplător, ci după lungi căutări și vizite făcute în Spania, Ungaria, Bulgaria sau Maroc.

„Când am ajuns aici, în Racoș, împreună cu regizoarea Francesca Comencini, m-am îndrăgostit de loc, pentru că e incredibil. Sunt peisaje mult mai diverse în România. Acest oraș, New Babylon, este foarte specific, așa că am vrut să găsim un loc foarte specific pentru a-l construi”, spune Olivier Bibas, producător executiv Atlantique Productions.

Olivier Bibas

Vulcanul Racoș a fost locația ideală pentru amenajarea unui fost sat minier populat de proscriși, refugiați și sclavi eliberați, în căutarea unei vieți noi, datorită peisajului și culorilor. Se va filma însă și la Cheile Râșnoavei, acolo unde s-a filmat „Cold Mountain”, și în Munții Măcinului, dar și la București, în studiourile Frame Film, unde există deja un decor în platou, precum și la Snagov, la Castel Film, unde este un alt decor exterior western extins și transformat în Elmdale, orașul rival al New Babylon, potrivit producătorilor.

Decorul ar putea rămâne lângă vulcan, pentru a fi vizitat de turiști

Filmările vor continua până la sfârșitul anului, apoi urmează perioada de post-producție, astfel că despre difuzarea primului episod din cele 10 se poate vorbi abia din 2022.

Recuzită într-una dintre căsuțele din „oraș”

„Django” este cea mai scumpă producție europeană cinematografică a anului 2021, dar și cea mai diversă din punct de vedere al distribuției. Actorii sunt de la scandinavi la italieni, francezi și români. Producătorii speră ca succesul serialului TV să prelungească filmările pentru patru sezoane, iar la final, întregul decor să rămână păstrat pentru a putea fi vizitat de turiști.

În privința proiectului nu au lipsit controversele. Libertatea a scris că există plângeri pentru că au închiriat un sit natural. Andrei Boncea explică faptul că „am plătit absolut tot, am protejat fiecare stâncă și tufă”.

Casele sunt construite până la cel mai mic detalu

Primarul speră ca serialul să crească numărul turiștilor

Vulcanul Racoș a fost scos din circuitul turistic dinainte să înceapă filmările. Primarul comunei Racoș, Ion Epureanu, speră ca, odată cu lansarea „Django”, Racoșul să înceapă să atragă și mai mulți turiști.

„Oamenii nu ştiau ce o să fie aici și nici eu nu mi-am dat seama că o să aibă un impact aşa mare. Lumea e mulțumită pentru că s-au creat locuri de muncă. Cu siguranţă vor fi atraşi turişti. Sper că numărul lor va crește cu 50 la sută”, a spus Epureanu.

O casă pe platoul de filmare

Serialul „Django” este regizat de Francesca Comencini (regizoarea serialului „Gomorra”), după un scenariu de Leonardo Fasoli și Maddalena Ravagli. Actorul Matthias Schoenaerts („Rust and Bone” şi „The Danish Girl”) va fi eroul serialului, „Django”, iar actriţa suedeză Noomi Rapace, cunoscută din „The Girl With The Dragon Tattoo” și „What Happened to Monday” (filmat tot în România), va fi Elizabeth, duşmanul puternic şi nemilos al lui John Ellis, fondatorul New Babylon.

Nicholas Pinnock, care a mai jucat în filme ca „The Last Tree” şi „Dark Encounter” şi în seriale precum „Fortitude”, „Marcella” şi „For Life”, va interpreta rolul lui John Ellis.

Libertatea