Celălalt „război” din Ucraina: tancuri sovietice demontate în vest și statui ale lui Lenin ridicate în est. Care vor fi consecințele? 

Celălalt „război” din Ucraina: tancuri sovietice demontate în vest și statui ale lui Lenin ridicate în est. Care vor fi consecințele? 

Războiul din Ucraina are mai multe dimensiuni. În afară de fațeta militară, cea vizibilă în presă, contează foarte mult și bătălia simbolurilor istorice. După declanșarea războiului de către Rusia împotriva Ucrainei, în Mucacevo, Cernăuți, Storojineț, Volodimir, Ciortkiv și în alte localități din vestul țării au început să fie demontate tancurile sovietice „eliberatoare”, în timp ce în orașele ocupate de Rusia în estul și sudul țării sunt din nou ridicate statui ale liderului bolșevic Vladimir Lenin.

Această situație ne duce cu gândul la cel de-Al Doilea Război Mondial, când forțele naziste demolau monumentele comuniste și ridicau altele, cu svastici, iar Armata Roșie, după ce recucerea anumite teritorii, se ocupa rapid de rezolvarea problemei elementelor de vizibilitate ale Imperiului Sovietic.

Războiul Rusiei este și unul împotriva decomunizării

Ca și în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, Rusia ridică în orașele ocupate din estul și sudul țării monumente sovietice. În contextul decomunizării ca politică de stat, acum 4 ani, Kievul se lăuda că nu mai are nicio statuie a liderului bolșevic Vladimir Lenin pe teritoriul său, fapt care l-a iritat enorm pe un alt Vladimir de la Moscova – președintele Putin.

În preajma recunoașterii independenței autoproclamatelor Republici Populare Donețk și Luhansk de către Rusia, Putin a menționat, în cadrul unui discurs televizat, că ucrainenii și-au dorit decomunizarea, adăugând amenințător că „vă vom arăta noi ce înseamnă decomunizare”.

A urmat războiul, ale cărui consecințe sunt vizibile: bombardarea orașelor, uciderea civililor, teroarea în masă…

Statuia lui Lenin în fața Primăriei din Herson

Statuia lui Lenin se întoarce în mai multe localități ucrainene ocupate de Rusia

Orașul Henicensk din regiunea Herson, situat aproape de peninsula Crimeea, a cunoscut ce înseamnă răzbunarea Moscovei pe politica de decomunizare. După ce Rusia a curățat orașul prin teroare de elita locală pro-ucraineană, autoritățile de ocupație au instalat o statuie a lui Lenin în fața primăriei.

Statuia liderului bolșevic a revenit pe soclu și în orașul Nova Kahovka, în timp ce stema ucraineană a fost desprinsă cu ciocanul de pe clădirile administrative.

După ce deține controlul asupra localităților ucrainene vreo 2-3 săptămâni, Rusia se ocupă de lichidarea consecințelor decomunizării prin instalarea statuilor lui Lenin.

<strong>Vicepremierul ucrainean Mihailo Fedorov a glumit pe această temă, menționând că în timp ce Ucraina introduce cărți de identitate de tip electronic, ocupanții ruși reinstalează monumentele comuniste.</strong>

Statuia lui Lenin în Nova Kahovka

Lenin – „creatorul” Ucrainei

Pentru Rusia, Lenin este nu numai un lider sovietic, un fondator al URSS, ci și „un creator” al Ucrainei. Mai mulți politicieni ruși apropiați de Putin declară deschis că Ucraina a fost creată de Vladimir Lenin, iar limba ucraineană a fost inventată de acest „tată al Imperiului Sovietic”.

Această narațiune falsă a fost „plimbată” prin spațiul media al Rusiei mai bine de 8 ani până când Putin a decis să declanșeze războiul.

Așadar, Kremlinul vede în statuile lui Lenin nu ceea ce presupun analiștii sau politicienii din Occident. Nu este vorba doar de un simbol al comunismului, ci de un mesaj istoric, monumental, care le-ar fi amintit ucrainenilor că Vladimir Lenin este „părintele” statului ucrainean și, de fapt, al națiunii ucrainene.

Vladimir Putin deseori l-a criticat pe primul lider sovietic pentru că a permis acum 100 de ani existența unor republici în cadrul URSS, iar fostul vicepreședinte al Dumei de Stat, Vladimir Jirinovski, deseori spunea că Lenin a permis ucrainenilor să devină un popor aparte.

Statuia lui Lenin este pentru Kremlin un simbol al umilinței ucrainenilor, care trebuie să le amintească că sunt, chipurile, „o creatură a fraților mai mari”.

Arcul din 1982, care reprezintă „Prietenia popoarelor”, a fost demolat | Foto: Profimedia

Străzi redenumite și monumente demolate în vestul Ucrainei

Vestul și centrul Ucrainei sunt dominate de un proces invers. Străzile care amintesc de lideri comuniști, de scriitori ruși, de oameni de cultură din perioada sovietică sau țaristă sunt redenumite. Chiar și din biblioteci sunt aruncate cărțile editate în Rusia în ultimii ani!  

Au nimerit sub tăvălugul „derusificării” și monumentele unor scriitori sau filosofi ruși care nu au nimic comun cu ideologia comunistă sau cu imperialismul rus.

De le începutul războiului ruso-ucrainean au început să fie demontate tancurile și tunurile sovietice, monumentele soldaților ruși, statuile generalilor din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. Și stațiile de metrou care au o rezonanță sovietică în Kiev vor primi noi nume, ca parte din „derusificarea” rețelei de transport din capitala ucraineană.

Luna trecută, masivul monument cunoscut sub numele de „Prietenia popoarelor”, care a fost ridicat în 1982 pentru a celebra unitatea popoarelor ucrainean și rus sub auspiciile Uniunii Sovietice, a fost demolat.

Vrând să oprească decomunizarea din Ucraina pe cale militară, Putin, în urma eșecurilor forțelor sale armate, a determinat aprofundarea ei în vestul și centrul țării. Mai mult decât atât, războiul a transformat decomunizarea în derusificare, bazată pe ură față de tot ceea ce este legat de „lumea rusă”.

Pe 25 aprilie, primarul Kievului, Vitali Klitschko, a anunțat înlăturarea monumentului sovietic din centrul orașului. Monumentul a fost ridicat în 1982 ca simbol al reunificării Ucrainei și Rusiei. Statuia reprezintă doi bărbați ținând o medalie și simbolizează Ordinul Prieteniei între popoare | Foto: Profimedia

Decomunizarea și vidurile simbolice din Ucraina

Oricât și-ar dori Ucraina o decomunizare profundă, aceasta nu poate fi finalizată, pentru că apar multe viduri simbolice, multe goluri istorice. Din păcate, o serie de mituri sovietice încă cimentează identitatea civică și istorică ucraineană.

De exemplu, în mai multe orașe din vestul Ucrainei se dorește demolarea monumentelor soldatului sovietic „eliberator”. La Cernăuți, Liov, Ujgorod, Luțk, demolarea acestui monument va însemna că soldatul sovietic nu mai este considerat eliberator în anii celui de-Al Doilea Război Mondial, ci ocupant. Dar față de cine? Față de statele din jur (România, Polonia, Ungaria), de unde au fost răpite atunci teritoriile respective.

Apar multe probleme din senin, multe subiecte istorice vor trebui explicate altfel și reclădite de la zero în narațiunile academice, dar și în cele oficiale ale Kievului.

Europenizare și ping-pong istoric

Ucraina va trebui să devină mult mai sinceră și deschisă, să-și europenizeze narațiunile istorice astfel încât trecutul să nu fie un motiv de ceartă, ci un element al apropierii și cooperării între vecini. Decomunizarea totală, fără limite, va deschide o Cutie a Pandorei pentru care ucrainenii trebuie să fie pregătiți.  

Totuși, elita politică și intelectuală ucraineană nu pare încă dispusă să accepte un asemenea scenariu în contextul societății radicalizate de război și al agresiunii Federației Ruse, care sunt provocări și probleme existențiale.

De aceea, suntem martorii acestui joc de ping-pong istoric cu prea puține consecințe imediate, dar cu foarte multe în viitor. Observăm tancuri sovietice demontate în vest și statui ale lui Lenin ridicate în est în acest alt război din Ucraina.  

Libertatea