Consiliul Europei cere României să oblige partidele să facă publice contractele cu presa. La ce capitole am fost lăudați

Consiliul Europei cere României să oblige partidele să facă publice contractele cu presa. La ce capitole am fost lăudați

Ultimul raport al comisiei Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) care verifică funcționarea instituțiilor democratice din România semnalează progresele înregistrate, face recomandări în privința legilor justiției și acordă o atenție specială libertății presei, unde se cer măsuri precise.

Comisia de monitorizare se declară satisfăcută de progresele înregistrate de România, în special în ceea ce privește funcționarea sistemului judiciar și lupta împotriva corupției.

„De la aderarea la Consiliul Europei, România a făcut progrese semnificative în ceea ce privește funcționarea instituțiilor democratice și respectarea drepturilor omului. Caracterul ireversibil și durabil al acestui progres a fost pus în discuție de evoluțiile din 2017-2019, în special în domeniile sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției. Cu toate acestea, Adunarea constată cu satisfacție că acest eșec a fost depășit cu succes și că România a reluat calea reformei”, se arată în raportul comisiei APCE, făcut public miercuri, 14 septembrie.

În privința luptei împotriva corupției, documentul subliniază „eficacitatea sporită a investigațiilor și a sancțiunilor în materie de corupție medie și mare” și laudă DNA pentru „reducerea numărului de cauze restante, în ciuda lipsa resurselor umane”.

La capitolul realizări este trecută și desființarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. „Cu toate acestea, unele preocupări legate de noul sistem de anchetă și urmărire penală pentru infracțiunile din cadrul sistemului judiciar trebuie încă abordate”, subliniază autorii raportului.

Pentru legile justiției, aflate în dezbatere parlamentară, raportorii cer să fie adoptate într-o formă care să țină cont de avizele Comisiei de la Veneția și al Greco – organism al Consiliului Europei menit să ajute statele membre în lupta împotriva corupției.

Sunt salutate totodată angajamentul asumat în vederea protejării drepturilor minorităților naționale și modul în care România a primit refugiații din Ucraina.

Contractele secrete cu presa, „cea mai mare îngrijorare”

O atenție specială este acordată libertății presei. 

Situația privind libertatea și pluralismul presei trebuie consolidată. În special, utilizarea fondurilor publice de către partidele politice pentru a finanța mass-media și a influența conținutul acestora pe baza unor contracte secrete ridică cea mai mare îngrijorare. Ea subminează potențial principiul libertății presei și buna funcționare a instituțiilor democratice.

Raportul comisiei APCE:
Radio Europa Liberă și Recorder au publicat recent o serie de anchete în care au arătat cum bani publici ajung de la partide în conturile unor instituții de presă fără să se știe care este obiectul contractelor, care sunt confidențiale.

Raportorii vorbesc în raport și despre „cazurile emblematice de amenințări, incidente de hărțuire și violență împotriva jurnaliștilor critici”, care „dezvăluie serioase probleme legate de libertatea de exprimare”.

Oficialii APCE fac o serie de recomandări concrete autorităților din România:

„să asigure aplicarea corespunzătoare a legislației în vigoare privind accesul la informație;  să garanteze independența deplină a Consiliului Național al Audiovizualului prin stabilirea unor criterii profesionale clare de selecție a membrilor săi și să garanteze resursele bugetare necesare; să asigure transparența deplină privind proprietarii instituțiilor mass-media; să păstreze independența editorială prin garanții specifice și să stabilească obligația legală de a divulga orice contract încheiat între partidele politice și mass-media care ar presupune transferul de fonduri publice către aceasta din urmă; să asigure investigarea și pedepsirea corespunzătoare a făptuitorilor în cazurile de hărțuire sau intimidare a jurnaliștilor.”

Încă două bile negre

Raportul de monitporizare atrage atenția și asupra altor două probleme la care România are restanțe: aplicarea hotărârilor CEDO și incluziunea cetățenilor români care aparțin minorității rome.

„Adunarea constată cu îngrijorare că România se numără printre statele cu cel mai mare număr de hotărâri neexecutate ale Curții Europene a Drepturilor Omului; acest număr a crescut în 2021 până la 409, față de 347 în 2020. Unele cazuri relevă existența unor disfuncționalități structurale și ar trebui tratate cu prioritate.”„În ceea ce privește minoritatea romă, Adunarea constată cu îngrijorare că o serie de programe, strategii și planuri de acțiune nu au avut impactul scontat asupra includerii cetățenilor români care aparțin acestei minorități și că romii continuă să ocupe poziția cea mai dezavantajată de pe piața muncii în ciuda eforturilor susținute ale actorilor guvernamentali și neguvernamentali care vizează îmbunătățirea nivelului de trai al acestora, situația materială a romilor rămâne cu mult sub media țării; sunt afectați și de deficitul de locuințe sociale”, conform raportului.

România a aderat în 1993 la Consiliul Europei, o instituție independentă de Uniunea Europeană, care reunește toate țările UE, precum și alte state din estul și centrul Europei. Adunarea Parlamentară este constituită din reprezentanții parlamentelor naționale. Forul de decizie al Consiliului Europei este Comitetul miniștrilor, format din miniștrii de externe ai statelor membre.

Libertatea