COVID anti-COVID. Cum ar fi dacă virusul ar putea fi folosit chiar împotriva sa?

COVID anti-COVID. Cum ar fi dacă virusul ar putea fi folosit chiar împotriva sa?

Cercetătorii de la Universitatea Penn State, din SUA, au venit cu o dovadă de concept pentru un tratament împotriva COVID care ar folosi chiar virusul. Echipa a creat o versiune sintetică a virusului, una inofensivă, dar care poate să blocheze creșterea virusului real, ceea ce ar putea duce la eliminarea atât a virusului cauzator de COVID, cât și a celui sintetic.

„În experimentele noastre, am arătat că virusul SARS-CoV-2 – cel provocator de boală – permite replicarea și răspândirea virusului sintetic, ceea ce, în schimb, duce la propriul declin”, explică Marco Archetti, profesor asociat de biologie la Penn State, într-un comunicat al universității. 

„O versiune a acestui construct sintetic ar putea fi folosită ca terapie antivirală pentru COVID-19”

Archetti a explicat că, atunci când un virus atacă o celulă, el se atașează de suprafața celulei și își injectează materialul genetic în celulă. 

Apoi, celula este păcălită să replice materialul genetic al virusului și să-l împacheteze în virioni (particule ale virusului constând dintr-o coajă proteică externă numită capsidă și un miez interior de acid nucleic (fie acid ribonucleic, fie acid dezoxiribonucleic – ARN sau ADN. n.red), care ies din celulă și merg să infecteze alte celule.

Virusurile defective, comune în natură (care nu se pot replica autonom), conțin deleții mari (tip de mutație genetică caracterizată prin ștergerea – dispariția – unui fragment de la nivelul unui cromozom, n.red.) în genomul lor, care le afectează capacitatea de a-și replica materialul genetic și a-l împacheta în virioni. Totuși, genomul (masa genelor, n.red.) virusurilor defective poate îndeplini aceste funcții dacă celula infectată găzduiește și material genetic de la un virus „sălbatic”. În acest caz, genomul virusului defectiv poate să „fure” replicarea genomului virusului sălbatic și mecanismele lui de răspândire.

„Aceste virusuri defective sunt precum paraziții unui virus sălbatic”, spune Archetii, explicând că atunci când un genom defectiv folosește mașinăria unui genom sălbatic, poate inclusiv să invalideze creșterea genomului virusului sălbatic.

În plus, dat fiind că genomul virusului defectiv e mai scurt, ca rezultat al delețiilor, genomurile defective se pot replica mai rapid decât genomurile sălbatice în celulele coinfectate și pot întrece rapid virusurile sălbatice.

De două ori mai puțin virus, în 24 de ore

În noul studiu, publicat la 1 iulie în jurnalul PeerJ (o platformă cu acces liber la studii, n.red.), Archetti și colegii săi au arătat că genomul sintetic defectiv se poate replica de 3 ori mai rapid decât genomul sălbatic al SARS-COV-2. Asta duce la o reducere a încărcăturii virale a virusului sălbatic la jumătate, în doar 24 de ore.

Scăderea cantității de virus sălbatic ar duce la declinul ambelor virusuri, pentru că cel sintetic nu poate persista după ce l-a distrus pe celălalt. 

Archetti spune că sunt necesare însă mai multe experimente pentru a verifica potențialul acestui tratament antiviral, inclusiv experimente pe linii celulare pulmonare umane și împotriva unora dintre tulpinile mai noi ale SARS-CoV-2. În plus, spune cercetătorul, trebuie construită o metodă eficientă de administrare a tratamentului. 

<strong>Într-o lucrare nouă, încă nepublicată, echipa de cercetători a folosit nanoparticule ca vector de administrare și a observat că încărcătura virală scade cu mai mult de 95% în 12 ore.</strong>

„Cu mai multă cercetare și calibrare a metodei, o versiune a acestui virus sintetic ar putea fi un tratament sustenabil împotriva COVID-19”, spune Archetti.

foto: 123rf.com

Libertatea