Cu două treimi de populaţie nevaccinată, la coada Europei, România dă de marţi liber la doza 3. Cât de necesară şi etică este o astfel de măsură

Cu două treimi de populaţie nevaccinată, la coada Europei, România dă de marţi liber la doza 3. Cât de necesară şi etică este o astfel de măsură

Unii experți se opun boosterului, nu pentru că ar fi periculos, ci pentru că nu știm cât de util realmente este.

În loc să găsească o modalitate de a creşte acoperirea vaccinală cu schema completă, în special la categoriile vulnerabile în faţa bolii, autorităţile din România se mulţumesc să crească numărul de doze folosite, nu de persoane imunizate. Sunt dozele 3 o cale etică şi necesară de luptă pentru controlul COVID? Ce spune ştiinţa?

Pe plan internaţional, autorităţile de sănătate încă interpretează datele despre cazurile de infecţie sau boală la oamenii vaccinaţi, ca să înţeleagă exact ce concluzii pot fi trase despre imunitate.

Mai multe ţări bogate au început în această lună să administreze dozele 3 de vaccin: SUA, Cehia, Germania, Franţa, Israel. 

În ciuda înfloririi acestor programe de rapel, ştiinţa nu e unanimă cu privire la necesitatea lor. 

Unele studii par să sugereze că protecţia faţă de infectare sau forma uşoară a bolii începe să scadă după mai multe luni de la administrarea primelor doze, scrie New York Times, dar vaccinurile rămân şi-atunci foarte eficiente la a ne proteja de cele mai rele forme ale bolii şi de decesele cauzate de boală.

Editorial Lancet: Boosterele nu sunt încă necesare

Într-un editorial publicat recent în jurnalul medical Lancet, experţi de top din sănătate din întreaga lume argumentează că dozele 3 de vaccin COVID (booster) pentru populaţia generală nu sunt încă necesare.

„Dovezile actuale nu par să susţină nevoia boosterelor la populaţia generală, pentru că eficienţa vaccinului împotriva bolii severe rămâne foarte mare”, scriu autorii editorialului. 

Editorialul este semnat de experţi de la Administraţia americană a medicamentului (FDA) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), precum şi de la alte instituţii academice de top din toată lumea. 

În acelaşi timp, specialiştii sunt de acord că doza 3 (boosterul) este necesară la oamenii cu sisteme imunitare compromise, care poate nu au obţinut un răspuns imun suficient de puternic după dozele iniţiale.

„Este important să distingem între boostere la oamenii cu sisteme imunitare normale şi doze suplimentare la cei cu sistemele imunitare slăbite. Unele studii arată că doza 3 poate îmbunătăţi răspunsul la vaccinare la indivizii imunocompromişi, precum la beneficiarii unui transplant, al căror răspuns la vaccinarea COVID a fost iniţial scăzut”, spune un raport al ECDC (Centrul European pentru Prevenţia şi Controlul Bolilor).

„În aceste cazuri, opţiunea de a administra doza 3 trebuie luată în calcul de-acum”, continuă raportul ECDC, care sugerează că opţiunea mai poate fi considerată şi în cazul pacienţilor din aziluri, centre rezidenţiale sau altor pacienţi foarte fragili. 

Însă niciunul dintre cele două mari repere medicale europene, ECDC (Centrul European pentru Prevenţia şi Controlul Bolilor) și EMA (Agenţia Europeană a Medicamentului), nu recomandă de-acum doza 3 pentru populaţia generală, aşa cum oferă, de marţi, România. 

Nu e vorba atât de temeri privind siguranţa acestei doze, ci de lipsa necesităţii ei la pacienţii altfel sănătoşi.

O problemă de etică şi solidaritate

Pe de altă parte, există stocuri limitate la nivel global. În august, OMS a cerut un moratoriu pentru a treia doză de vaccin: amânarea ei cel puţin până la finalul anului, astfel încât mai mulţi oameni să poată fi vaccinaţi, în special în ţările cu resurse puţine. Totuşi, diferiţi lideri politici au decis să nu respecte apelul OMS. 

SUA, de exemplu, administrează dozele 3 începând de la 20 septembrie, cu toate că FDA nu a confirmat încă faptul că aceste rapeluri ar fi sigure şi eficiente, scrie revista Time.

Ca OMS, şi mulţi eticieni au argumentat că lumea ar trebui să arate solidaritate pentru a opri pandemia. Însă din totalul de 5,76 de miliarde de doze de vaccin administrate în lume până la 14 septembrie, doar 1,9% au ajuns la oameni din ţări cu venituri mici.

Utilitatea dozelor 3, mai mică decât a primelor doze

La nivel global, 58% din oameni nu şi-au primit încă nici măcar prima doză de vaccin. Sunt ţări precum Tanzania, Ciad sau Haiti unde mai puţin de 1% din populaţie este vaccinată. În schimb, în ţările bogate, procentele celor vaccinaţi cu schema completă (două doze pentru majoritatea vaccinurilor, una la Johnson) sar de 55% (în SUA), 66,9% în Marea Britanie, 77% în Spania, 82,8% în Emiratele Arabe Unite.

Pe lângă faptul că ridică probleme despre corectitudine, astfel de disparităţi încalcă principiul etic al echităţii privind sănătatea, scrie Nancy S. Jecker, profesor de bioetică la Şcoala de Medicină a Universităţii Washington. Acest principiu spune că lumea ar trebui să-i ajute pe cei care au cea mai mare nevoie: oamenii din ţările cu venituri mici ce nu pot accesa nici măcar o doză de vaccin. 

„Mai există şi un argument utilitarian pentru a întârzia boosterele. Chiar dacă ele ar salva vieţi şi ar preveni boli severe, ele ar aduce beneficii mult mai mici pentru oameni decât primele doze – o noţiune cunoscută în etică drept scăderea utilităţii marginale”, explică Jecker, într-un text scris pentru The Conversation. 

Altfel spus, la scară mare, o doză de vaccin este mai valoroasă în oprirea pandemiei dacă este folosită la o persoană nevaccinată (complet) decât aplicată ca doza 3 (booster). 

„Resursele actuale de vaccin pot salva mai multe vieţi dacă sunt folosite la populaţii nevaccinate decât dacă sunt folosite ca boostere la populaţii vaccinate”, argumentează şi autorii editorialului din The Lancet.

Pericolul apariţiei de noi tulpini

În plus, atunci când stocurile limitate sunt folosite pentru boostere, nu ca prime doze la nevaccinaţi, acest lucru îi permite virusului să se replice şi să dezvolte noi mutaţii. S-ar crea foarte probabil noi tulpini, poate mai puternice, ceea ce ar submina protecţia oferită de vaccinuri, mai scrie Jecker.

Chiar dacă argumentele pentru întârzierea dozelor 3 sunt puternice, criticii acestei idei sugerează că nu sunt suficient de puternice pentru a trece peste dreptul fiecărei naţiuni de a-şi proteja propriii cetăţeni. Potrivit unei interpretări a acestei perspective, ţările ar trebui să adopte „un standard al gripei”. Cu alte cuvinte, guvernele ar fi justificate să-şi prioritizeze propriii cetăţeni până când riscurile COVID-19 coboară la acelaşi nivel cu cele din sezonul gripal. Iar de la acel punct încolo, guvernele ar trebui să trimită dozele de vaccin rămase ţărilor care au mai mare nevoie de ele.

Foto: Agerpres

Libertatea