Cum arată gospodăria Elenei Ceaușescu din Petrești după ce „n-a mai trecut nimeni pe acolo de 2 ani”

Cum arată gospodăria Elenei Ceaușescu din Petrești după ce „n-a mai trecut nimeni pe acolo de 2 ani”

Vecinii casei în care a crescut Elena Ceaușescu la Petrești, Dâmbovița, spun că de aceasta se mai ocupa un nepot, apoi fiul nepotului, însă de dinainte de pandemie „s-a pus lacătul”, bălăriile au crescut, iar pereții s-au crăpat.

Născută în 1916 într-o familie de țărani din Petrești, Dâmbovița, Lenuța Petrescu avea să devină soția lui Nicolae Ceaușescu, „savant de renume mondial” și „tovarășă academician doctor inginer”.

Până să se umple de titluri, ea a crescut într-o casă acum modestă, aflată în centrul satului Petrești, reședința comunei cu același nume din Dâmbovița.

Elena Petrescu (Ceaușescu)

Casa se află la doar 7 clădiri de Căminul Cultural unde, vineri, au venit comisarul european pentru Sănătate, Stella Kyriakides, ministrul sănătății, Ioana Mihăilă, și secretarul de stat, Andrei Baciu.

La numărul 21, în spatele unui gard verde, scorojit și a unui conifer oblic care pare tras de bătrâneți se întinde domeniul pe care a crescut „tovarășa” de mai apoi.

Însă atât casa, cât și grădina se văd extrem de greu în spatele unor bălării care au acaparat tot peisajul, din spatele și până în fața curții.

S-au pus lanț și lacăt

Casa pare desenată pe versuri de „Ileană, Ileană”, neapărat cântată de Romica Puceanu, solistă invitată la petrecerile de ziua de naștere ale lui Nicolae Ceaușescu (foto). Are pridvor cu coloane albe, pereți exteriori de o culoare gri cu inserții verzi și e acoperită de țigla clasică a zonei.

Romica Puceanu, alături de Nicolae Ceaușescu și mezinul familiei, Nicu FOTO Fototeca online a comunismului românesc

Totuși, prezintă deja crăpături, iar vecinii au explicații pentru starea deplorabilă a gospodăriei.

„N-a mai venit nimeni pe acolo de vreo doi ani. De dinainte să fim închiși, de dinainte de pandemie”, spun vecinii.

Cel care îngrijea casa însă nu locuia tot timpul acolo, era un nepot de-ai Elenei Ceaușescu. Apoi, a început să vină și fiul respectivului nepot, conform oamenilor care stau pe strada principală, însă vizitele s-au rărit.

Portret al Elenei Petrescu (Ceaușescu) din 1939. Sursa: Fototeca online a comunismului românesc

Apoi, pentru ca nimeni să nu mai intre în grădiniță, poarta a fost ferecată cu un lanț și un lacăt suplimentar. 

Gardul s-a umplut de pânză de păianjen, care a înghițit și ceva ce pare o factură lăsată de poștaș pe gard. În rest, doar verde. Verdele gardului scorojit și al vegetației care tinde să înghită totul.

Libertatea