Cum se vede războiul din Ucraina la televiziunile din Rusia. 4 momente relatate altfel decât în presa internațională

Cum se vede războiul din Ucraina la televiziunile din Rusia. 4 momente relatate altfel decât în presa internațională

În timp ce pentru întreaga lume invazia Rusiei în Ucraina este arătată la televiziuni exact așa cum este, adică o serie de atacuri brutale, masacre și orașe distruse de soldații lui Putin, rușii văd cu totul altceva: aceleași evenimente, dar cu o interpretare pozitivă, susținută de diferite opinii și o avalanșă de informații false. New York Times a analizat peste 50 de ore de înregistrări video de la televiziunile din Rusia și arată cum le este prezentat cetățenilor ruși războiul început de Putin împotriva Ucrainei.

Mare parte din media ruse sunt controlate de Kremlin, scrie ziarul american. Mai ales televiziunea publică funcționează mai degrabă ca un purtător de cuvânt al Guvernului.

Relatările uneori contradictorii și în special deformate ale televiziunilor din Rusia nu sunt menite doar a-i convinge pe telespectatori că varianta lor despre invazia din Ucraina este adevărată, spun experții în dezinformare consultați de NY Times. De cele mai multe ori, scopul este să-i confuzeze pe oameni și să semene neîncredere, astfel încât să nu mai știe, pur și simplu, ce să creadă.

Iată câteva exemple analizate de New York Times:

1. Nava rusă bombardată de ucraineni: întâi s-a spus că a fost adusă la țărm, apoi că s-a scufundat în timpul unei furtuni

Una dintre primele imagini cu scufundarea crucișătorului Moskva. Foto: Profimedia

La mijlocul lunii aprilie, Rusia a pierdut o navă de război, pe Moskva, după ce s-a scufundat. Oficialii ucraineni au spus că au lansat asupra ei două proiectile, cu ajutorul unui sistem de informații pus la dispoziție de SUA, care a ajutat la localizarea navei. Presa independentă din Rusia a scris că au murit 40 de oameni și alți 100 au fost răniți.

Lucrurile au arătat altfel în presa controlată de stat.

Inițial, ministrul apărării a spus că nava a fost afectată după ce muniția a fost detonată din greșeală de un foc aprins la bord. A mai spus că a fost adusă la țărm, iar echipajul a fost evacuat în siguranță.

Informațiile s-au schimbat mai târziu, iar jurnaliștii au spus despre navă că s-a scufundat, într-adevăr, dar nu din cauza ucrainenilor, ci în timpul unei furtuni în larg. Ba chiar televiziunile au arătat o serie de imagini cu soldați ruși despre care au spus că sunt parte din echipajul de pe Moskva.

Autorităților de la Kremlin le este tot mai greu să ignore pierderile suferite și să țină evenimentele provocate în Ucraina într-o notă pozitivă, cu beneficii pentru ruși. Deși a tot contrazis, de peste două luni de când a început războiul, crimele comise împotriva civililor, Rusia a recunoscut, în martie, că invazia a implicat și pierderi de vieți omenești nevinovate. Rusia subestimează însă cifrele reale, care se ridică, spun oficialii din Vest, la aproximativ 10.000 de morți și 30.000 de răniți.

2. Masacrul de la Bucha: o înscenare a ucrainenilor

Trupurile neînsuflețite și arse ale celor care au murit în Bucha sunt puse în saci, pe 5 aprilie 2022, după ce localitatea a fost recucerită de forțele ucrainene. Foto: Profimedia.

În Bucha, străzile au fost acoperite cu trupurile civililor împușcați în cap, cu mâinile legate la spate. Imaginile greu de privit cu masacrul comis de soldații de la Moscova au făcut înconjurul lumii.

La televiziunile din Rusia, acestea au fost prezentate drept false, ca o înscenare pusă la cale de ucraineni. Jurnaliștii ruși au spus, de exemplu, că hainele de pe unele trupuri sunt prea curate ca să fi fost de mai multe zile pe străzi, sugerând că oamenii nu aveau cum să fi fost omorâți de soldații ruși. Reprezentanții Ministerului Apărării de la Moscova au ieșit cu o declarație la una dintre televiziuni, spunând că trupurile abandonate pe străzile din Bucha nu au semne de putrefacție, iar sângele din rănile lor nu este coagulat, „semne clare că aceste așa-zise dovezi sunt doar o altă înscenare a regimului de la Kiev pentru mass-media din Vest”.

O altă relatare din presa rusă spunea că trupurile au fost văzute mișcându-se. Agențiile de presă străine, precum Reuters, au prezentat fotografii neblurate cu semnele clare ale intrării în putrefacție, iar alte televiziuni au arătat că aparența mișcării cadavrelor era dată de reflexia în oglinzi.

Mai târziu, narativul s-a schimbat: cadavrele sunt reale, oamenii din Bucha au fost într-adevăr uciși, dar nu de ruși, ci de ucraineni, ca o înscenare făcută Rusiei.

3. Maternitatea bombardată: rușii au zis că a fost folosită drept bază de luptătorii neonaziști

Rămășițele maternității, după bombardamente. Foto: Profimedia

La sfârșitul lunii martie, o maternitate a fost bombardată în sudul orașului Mariupol. Trei persoane au murit, între care și o fetiță, iar alte cel puțin 17 persoane – copii, femei și personal medical – au fost rănite în urma atacului. Femeile însărcinate au fost evacuate din clădirea complet distrusă.

În Rusia, atacul a fost negat și prezentat tot ca o înscenare, iar jurnaliștii au încercat să ridice dubii, disecând înregistrările video și făcând afirmații diverse. De exemplu, au circulat în media foarte mult imagini cu două femei: o influenceriță care a supraviețuit atacului și a născut o fetiță și o altă femeie care nu a fost identificată, dar care a fost fotografiată pe o targă și a murit mai târziu.

Inițial, televiziunile ruse au spus că erau una și aceeași persoană. Apoi, au spus că victimele erau soldați ucraineni, în ciuda fotografiilor cu femeile însărcinate rănite în atac, care purtau haine kaki care aduceau doar vag cu uniformele militare. Rușii sugerau că spitalul a fost folosit de luptătorii cu viziuni neonaziste din batalionul Azov drept bază. Nu a existat nicio dovadă care să susțină asta.

Atacul asupra maternității a fost catalogat drept crimă de război.

Mișcarea neonazistă a fost folosită frecvent de Kremlin ca pretext de război. Unul dintre scopurile președintelui Putin, după cum susține el, este „denazificarea” Ucrainei. Specialiștii spun însă că mișcarea neonazistă nu are multă putere în Ucraina. O dovadă este și faptul că președintele Zelenski este evreu.

De altfel, mai punctează experții pentru New York Times, batalionul Azov și-a mai potolit din avântul extremist la presiunea autorităților.

4. Centrala nucleară atacată: rușii au apărat-o de „sabotorii” ucraineni

Un soldat măsoară nivelul de radiații din perimetrul centralei nucleare de la Zaporojie, pe 8 martie 2022, după ce forțele ruse au preluat controlul acesteia. Foto: Profimedia

La începutul lunii martie, trupele ruse au atacat centrala nucleară de la Zaporojie, provocând un incendiu. Nu au fost victime, dar oficialii ucraineni au acuzat Rusia de „terorism nuclear”.

Cetățenilor ruși li s-a spus altă poveste: soldații ucraineni au pus focul, apoi au fugit, iar rușii nu au făcut decât să apere centrala de „sabotori”.

Câteva săptămâni mai târziu, presa rusă a arătat imagini cu centrala nucleară de la Zaporojie, întreagă, funcționând normal, cu muncitori făcându-și treaba ca de obicei.

„În timp ce operațiunea specială militară decurge normal, centrala nucleară nu s-a oprit nicio secundă din funcționare”, a spus Aleksey Ivanov, reporter la Vremya, un program de știri de la o televiziune rusă, conform monitorizării făcute de ziarul american. Reporterul a adăugat că forțele de ocupație ruse nu au intervenit în niciun fel în buna funcționare a centralei.

Un soldat rus intervievat de reporter a spus că „angajații centralei arată respect” față de armată și că „respectă ordinea și disciplina la muncă”.

Ideea că Ucrainei îi merge mai bine sub controlul Rusiei este o afirmație constantă la televiziunile ruse de stat. Asta susține argumentul lui Putin că trupele ruse au fost trimise în Ucraina doar pentru a-i proteja pe cetățenii ei, notează jurnaliștii de la NY Times.

Libertatea