INML are de dat mai bine de jumătate de milion de euro unor angajați pe care nu i-a încadrat corect în muncă. Li s-a spus că vor fi plătiți „din banii de reactivi”

INML are de dat mai bine de jumătate de milion de euro unor angajați pe care nu i-a încadrat corect în muncă. Li s-a spus că vor fi plătiți „din banii de reactivi”

Peste 2,5 milioane de lei, adică jumătate de milion de euro ar urma să plătească Institutul Național de Medicină Legală Mina Minovici pentru angajații care n-au beneficiat, în anumite intervale de timp, între 2001 și 2017, de încadrarea în grupa a II-a de muncă, susțin sursele ziarului Libertatea. 

În ultimele săptămâni, în ședințe ținute în amfiteatrul institutului, medicilor li s-a spus că cei 22 de creditori vor fi plătiți din banii de reactivi chimici necesari probelor de laborator și că „întârzierile de luni, ani de zile de la lucrările expertale se vor mări și mai mult”. 

„Se încearcă mutarea atenției către medicii care au câștigat în instanță, nu e corect”, spun colegii lor. Conducerea instituției subliniază, într-un dialog cu Libertatea, că va plăti, dar nu a specificat și de unde va lua banii. 

Cum s-a ajuns la executare silită

Institutul Național de Medicină Legală (INML) Mina Minovici din București este executat silit să plătească, potrivit surselor ziarului, suma de 2,5 milioane de lei, peste jumătate de milion de euro, către 22 de angajați.

Aceștia au dat în judecată INML în 2021, la Tribunalul Municipiului București (TMB) cerând ca munca lor dintre anii 2001 și 2003 și dintre 2004 și 2016-2017 să fie încadrată în categoria la categoria a II-a, prin urmare, la condiții deosebite de muncă.  

TMB le-a dat dreptate, iar institutul a pierdut apoi și calea de atac la Curtea de Apel București, care i-a respins apelul pe 19 aprilie anul acesta.

Șirul proceselor pierdute de institut nu s-a oprit aici. Pe 13 iulie, Judecătoria Sectorului 4 București a încuviințat executarea silită a INML Mina Minovici. „Autorizează creditorul să treacă la executarea silită (…) Fără cale de atac”, a arătat judecătoria.

22 de oameni și-au câștigat drepturile bănești în instanță. Dintre aceștia, 17 sunt medici legiști, doi sunt asistenți, doi sunt îngrijitori și unul este autopsier.

„Manipularea cadavrelor umane” înseamnă condiții deosebite de muncă

În instanță, INML s-a apărat, menționând că nu este unitate spitalicească, prin urmare ar fi exceptată de la legea care îi încadrează pe medici la condiții deosebite de muncă.

Cu toate acestea, Tribunalul București – opinie asumată și de Curtea de Apel București – a considerat că munca prestată de medicii legiști de la INML este asemănătoare cu cea a medicilor legiști din cadrul spitalelor și, obiectiv, aceștia nu pot fi ocoliți de la aplicarea condițiilor deosebite de muncă.

Tribunalul și Curtea de Apel București au considerat că munca prestată de medicii legiști de la INML este asemănătoare cu cea a medicilor legiști din cadrul spitalelor | Foto: Shutterstock

„Curtea constată că activitățile de anatomie patologică și prosectură desfășurate în cadrul instituțiilor de medicină legală sunt identice sau comparabile cu cele desfășurate în cadrul spitalelor, factorii de risc ce derivă din manipularea cadavrelor umane și examinarea probelor biologice fiind deopotrivă prezenți”, se arată în soluția Tribunalului.

Simplificat, judecătorii mai spun că măsura de a-i exclude pe legiștii din INML de la aplicarea condițiilor deosebite de muncă este una discriminatorie. Chiar dacă aceste instituții „contribuie la îndeplinirea justiției”, acest lucru nu poate fi privit ca „un criteriu obiectiv și cu atât mai puțin rezonabil pentru a crea o reglementare diferită, cu consecințe discriminatorii”, se mai arată în soluția dată de TMB. 

Angajați cu vechime de la patru la 38 de ani

Majoritatea angajaților care au câștigat în instanță aveau contracte individuale de muncă încheiate acum mai bine de 10 ani, iar trei dintre aceștia chiar înainte de Revoluție. 

Unul dintre ei, un medic legist care a lucrat pentru institut între 1 ianuarie 1980 și 31 ianuarie 2018, adică 38 de ani, este dintre cei doi angajați care își încetaseră raporturile de muncă înainte să înceapă dosarul prin care INML va trebui să plătească o sumă consistentă.

Cel mai nou angajat medic dintre cei care și-au cerut drepturile bănești în instanță avea contract cu INML din 2018. 

A fost refuzată plata eșalonată

La circa o lună după sentința Judecătoriei Sector 4, cea care a încuviințat executarea silită, conducerea Institutului Mina Minovici i-a strâns pe angajați – pe toți, nu doar pe cei care au câștigat procesul – la ședințe ținute în amfiteatrul instituției.

Aici, povestesc cei prezenți, s-a înaintat varianta ca INML să le plătească banii creditorilor eșalonat. Cei 22 au refuzat-o. 

Astfel, s-a înaintat opțiunea potrivit căreia „INML va plăti creditorii din banii care erau alocați pentru achiziții de reactivi și materiale. Întârzierile de luni, ani de zile de la lucrările expertale se vor mări și mai mult”, povestesc cei prezenți. Cu alte cuvinte, procesul câștigat de angajați ar afecta activitatea normală din institut. 

„Se încearcă mutarea atenției către medicii care au câștigat în instanță, nu e corect. Li se bate obrazul pentru că și-au făcut dreptate”, spune un coleg.

INML: „Nu e o informaţie publică de unde plătesc. Important este că voi plăti”

George Cristian Curcă, director general INML București

Contactat telefonic de Libertatea, directorul George Cristian Curcă a spus că INML va executa hotărârea instanţei şi va plăti banii creditorilor. Întrebat de unde va găsi instituţia 2,5 milioane de lei, directorul Curcă a făcut trimitere către cei 22 de creditori: „Ar fi bine să-i întrebaţi pe colegii care au cerut executarea silită, aceia care v-au cerut să scrieţi acest articol, domnule ziarist!”.  

Nu are instituţia să vă dea dumneavoastră lămuriri de unde strânge banii. Important este că voi plăti. Nu e o informaţie publică de unde plătesc. Informaţia publică este că voi plăti.

George Cristian Curcă, directorul INML:

Mai mult, Curcă îi învinuieşte pe subalternii săi pentru acţiunile judecătoreşti prin care şi-au cerut drepturile. „Poate ar fi de natură publică să afle cetăţenii ţării acesteia de ce salariaţii unei instituţii, într-un proces privat al lor, pun sub executare silită instituţia cu toţi ceilalţi salariaţi ai instituţiei, care n-au nicio legătură cu procesul privat al acelora”, a spus directorul INML.

„Pentru aceste drepturi în instanţă, nu trebuia pusă sub executare silită instituţia şi, implicit, să aducă prejudiciu asupra activităţii instituţiei”, a completat Curcă. 

Plata nu va „afecta plata salariilor şi nici activitatea curentă”

Ziarul l-a întrebat pe director și în ce fel va fi afectată activitatea INML în urma plăţii celor 2,5 milioane de lei şi a cerut din nou detalii despre sursa acestora, dar George Cristian Curcă a cerut o solicitare oficială. 

În scris, directorul INML a răspuns că a plătit deja cheltuielile de judecată şi cheltuielile de executare, în valoare de 26.690 lei, şi a rectificat documentele privind încadrarea în grupele de muncă. 

În ciuda refuzului angajaților să fie despăgubiți eșalonat, conducerea Institutului susține în răspunsul oferit „Libertatea” că plățile se vor face în procente, pe parcursul următorilor cinci ani: 5% în primul an, 10% în al doilea an, câte 25% în al treilea şi al patrulea an şi 35% în ultimul an. 

Directorul INML a ținut să sublinieze că plățile vor fi făcute „fără a afecta plata salariilor şi nici activitatea curentă a instituţiei”.

Libertatea