INTERVIU | Cristian Pîrvulescu: Iohannis a declanșat criza, pentru că își dorește un guvern al său. Cei de la USR-PLUS au dat șah la președinte

INTERVIU | Cristian Pîrvulescu: Iohannis a declanșat criza, pentru că își dorește un guvern al său. Cei de la USR-PLUS au dat șah la președinte

Politologul Cristian Pîrvulescu este convins că președintele Klaus Iohannis este cel care a declanșat criza, din cauza faptului că USR-PLUS refuză să înțeleagă cine este șeful de facto al Guvernului. Useriștii au primit semnale, dar le-au interpretat eronat, spune Pîrvulescu, care crede totodată că strategia de la Cotroceni nu a luat în calcul ca USR-PLUS să se alieze cu AUR pentru moțiune. Despre Florin Cîțu spune că, dacă va reuși să depășească criza, nimic nu-l va mai împiedica să devină candidatul susținut de Iohannis la prezidențialele din 2024.

Cele mai importante declarații:

„Președintele nu înțelege să joace un rol formal. (…) Interpretarea Constituției din perspectiva președintelui este diferită de cea a USR-PLUS, în ceea ce privește litera și spiritul”.„Problema a fost că USR-PLUS a primit un semnal de la Cotroceni și nu l-a interpretat corect. (…) Ulterior cred că au înțeles, și anume că președintele își dorește un guvern al său”.„Dacă USR-PLUS ar fi acceptat lucrul acesta, probabil că n-ar fi existat niciun fel de criză. Numai că USR-PLUS a avut o altă interpretare, pentru că au lideri cu ambiții prezidențiale”.„Calculul PNL a fost eronat. Iar comportamentul față de un partener de coaliție a fost dezechilibrat”.„Această ipoteză, a unei înțelegeri (USR-PLUS – n.r.) cu AUR fusese exclusă. Părea ceva imposibil. Numai că puși într-o situație imposibilă, useriștii au găsit o soluție imposibilă”.„Consecința cea mai gravă a acestei înțelegeri este că AUR a devenit, pentru moment, frecventabil”.„Cei de la USR-PLUS știu foarte bine ce au făcut, nu-și fac iluzii. Știu că au dat șah la președinte”. 

„Era evident că întreaga operațiune nu se putea face fără permisiunea președintelui”

Politologul Cristian Pîrvulescu îl vede pe Klaus Iohannis în spatele deciziei de revocare din funcția de ministru a lui Stelian Ion

Reporter: Președintele Iohannis a criticat dur USR-PLUS pentru că s-a aliat cu AUR și a semnat moțiunea de cenzură. Ce reprezintă acest mesaj transmis de șeful statului?Cristian Pîrvulescu: E surprinzător că președintele Iohannis iese din poziția cu care ne-a obișnuit. Și anume, să nu fie un jucător, deși era evident că întreaga operațiune nu se putea face fără permisiunea președintelui.

– De ce spuneți că era evident?– Pentru simplul motiv că este greu de crezut că primul ministru face o mișcare care necesită acordul președintelui, cum este revocarea unui ministru, fără să se consulte cu președintele. 

Din punctul meu de vedere, întreaga criză nu este legată nici de Programul Anghel Saligny, a fost doar prilejul, nici de numirile din Justiție, ci de o problemă de sistem. O problemă pe care nu am rezolvat-o niciodată, motiv pentru care avem această instabilitate guvernamentală permanentă.

Pentru că avem un conflict între ceea ce eu numesc prezidențialism, adică tentația președinților de a prelua controlul, și guvernamentalism, tentația prim-miniștrilor a de a prelua controlul.

– Acest conflict s-a făcut simțit în toate guvernările sau în aproape toate.– Nu am avut tensiuni de genul acesta doar în timpul mandatelor lui Iliescu, pentru că în primul mandat constituțional, nu mă refer la ce a fost înainte, el a fost prezidențialist clar. Cu un prim-ministru docil, Nicolae Văcăroiu. Iar în al doilea mandat a fost un prezidențialist atenuat, în sensul că i s-a permis și lui Adrian Năstase să preia din control. 

După aceea, Emil Constantinescu, la fel. Traian Băsescu a fost un prezidențialist fără scrupule, Emil Boc era un premier de fațadă. Cel care conducea guvernul, care crea majoritățile, cel care îl lua pe Oprea de la PSD și îl muta în partea guvernamentală era Traian Băsescu.

Președinte-jucător

Șeful statului a criticat în termeni duri înțelegerea USR-PLUS cu AUR | Foto: Administrația Prezidențială

– Este și cazul lui Klaus Iohannis?– Klaus Iohannis a intrat și el în conflict cu prim-miniștrii. Și nu vorbesc doar de PSD, ci mă refer la Orban. Evacuarea lui Ludovic Orban s-a datorat tendințelor lui guvernamentaliste. Mai ales după alegeri, când se prefigura o majoritate clară, nu un guvern minoritar. 

– În cazul de față, președintele Iohannis și premierul Cîțu par, totuși, să joace în aceeași echipă.– Domnul Cîțu nu este un guvernamentalist. Nu are o bază solidă în interiorul partidului ca să poată pretinde mai mult. Problema este la USR-PLUS, care are o bază guvernamentalistă și parlamentaristă, dacă vreți. Pentru useriști, odată ce guvernul de coaliție funcționează, partenerii trebuie să fie egali. Așa cum este o coaliție occidentală.

Problema a fost că USR-PLUS a primit un semnal de la Cotroceni și nu l-a interpretat corect. A crezut că este vorba doar despre o chestiune legată de o competiție internă de partid.

Semnalul de la Cotroceni, ignorat de USR-PLUS

– Ce semnal a primit USR-PLUS?– Aici ajungem la reforma în Justiție. Președintele a fost nemulțumit pentru că Stelian Ion nu l-a consultat când a declanșat procedura pentru numiri. Ceea ce reprezintă un gest guvernalist. 

Președintele nu înțelege să joace un rol formal. Se aștepta să existe o consultare pe o problemă importantă. Interpretarea Constituției din perspectiva președintelui este diferită de cea a USR-PLUS, în ceea ce privește litera și spiritul. 

Nu s-a înțeles semnalul de la începutul lui august și atunci a venit această criză, pe care USR-PLUS, cu naivitate, a provocat-o. Nu a înțeles că este cazul să negocieze și a fost pus într-o situație imposibilă.

„AUR a fost scos din izolare”

Copreședintele AUR George Simion | Sursa foto: Hepta

– Astăzi, întreaga coaliție se află  într-o situație „imposibilă”. A existat un calcul greșit?– Da, pentru că potrivit calculelor celor care au acționat primii, USR-PLUS nu are niciun potențial de alianță, deci s-a considerat că vor fi obligați fie să iasă de la guvernare, fie să se supună.

Surpriza a fost că USR-PLUS, pus într-o situație limită, a găsit o formulă, care cred că ridică multe semne de întrebare, dar pot s-o înțeleg din perspectivă tactică. Și anume, să depună moțiune de cenzură cu AUR.

Președintele critică USR-PLUS pentru alianța cu AUR. Nu este o alianță, este o înțelegere de conjunctură. Consecința cea mai gravă a acestei înțelegeri este că AUR a devenit, pentru moment, frecventabil. AUR a fost scos din izolare.

– Alte partide nu au purtat discuții cu AUR?– Sigur că PSD cocheta cu AUR foarte mult, dar nu ne mira foarte tare. În schimb USR-PLUS a legitimat AUR. Sigur, mă aștept ca AUR să nu reușească să-și întărească această poziție. Dar, în acest moment, a ieșit din izolarea parlamentară, ba chiar este un actor important.

„Au dat șah la președinte”

– Inclusiv PSD a fost luat prin surprindere? A anunțat inițial că susține orice moțiune, pentru ca ulterior să boicoteze ședința birourilor permanente în care trebuia decis calendarul moțiunii în Parlament.– Da, asta arată că PSD nu agreează această mișcare, care este evident surprinzătoare. Pentru că, din calculele tuturor, și ale pesediștilor, și ale liberalilor, și ale echipei de la Cotroceni, așa ceva nu trebuia să se întâmple. De aici și reacția președintelui Iohannis.

Cei de la USR-PLUS știu foarte bine ce au făcut, nu-și fac iluzii. Știu că au dat șah la președinte. 

– Putea să aleagă USR-PLUS să susțină moțiunea PSD?– Nu puteau, era mult mai complicat. PSD nu ar fi făcut niciun fel de concesie. AUR a acceptat condițiile USR-PLUS, dar acum va trebui să facă față unui atac puternic în următoarele luni pe această temă. Nu știu cum vor rezista, nu cred că sunt suficient de experimentați.

Sunt printre cei care cred că AUR este un partid periculos și că orice legitimare a lor riscă să compromită interesele generale ale României.

Dar în situații disperate, când ești cu spatele la perete, faci gesturi disperate. Au folosit singura ieșire pe care o aveau. Foarte riscantă, dar pe termen mediu ar putea să fie benefică pentru USR-PLUS, ar putea să se reconstruiască în opoziție.

Oricum, fără USR-PLUS nicio reformă nu poate fi pusă în aplicare. UDMR va bloca tot. Calculul PNL a fost eronat. Iar comportamentul față de un partener de coaliție a fost dezechilibrat. Adică, o coaliție funcționează în baza respectului reciproc, nu cu un partid care este pus într-o situație de subordonare.

„Președintele își dorește un guvern al său”

– Ați vorbit despre semnalul primit de USR-PLUS de la Cotroceni în august, moment în care se demarează procedura pentru numiri în funcții-cheie din Justiție. Putem spune că acesta este punctul zero de la care s-a declanșat criza?- Chiar mai devreme de momentul în care a fost declanșată acea procedură. Este legat de interpretarea pe care USR-PLUS a dat-o coaliției. L-au preferat pe Florin Cîțu ca premier și nu pe Ludovic Orban. Sperau că un politician cu mai puțină experiență va permite funcționarea unei coaliții reale, adică cu parteneri egali.

Or, nu s-a întâmplat așa ceva. Inițial au crezut că este o problemă legată de competiția din PNL în care este implicat Florin Cîțu. Ulterior cred că au înțeles, și anume că președintele își dorește un guvern al său.

– Ce înseamnă mai exact un guvern al său? – Președintele a fost ales pe baza unui program. Acel program nu poate fi pus în aplicare de președinte, ci de guvern. Are nevoie, deci, de un guvern care să pună în aplicare nu doar România Educată, ci toate componentele sale. Pentru asta are nevoie de un guvern prezidențialist, adică un guvern care este coordonat de președinte, nu unul coordonat de coaliție. 

Dacă USR-PLUS ar fi acceptat lucrul acesta, probabil că n-ar fi existat niciun fel de criză. Numai că USR-PLUS a avut o altă interpretare, pentru că au lideri cu ambiții prezidențiale. Nu vor să aplice programul lui Klaus Iohannis și nu consideră că au vreo obligație față de programul șefului statului.

Deci, conflictul e mai vechi. E chiar dinainte de formarea guvernului. 

„Totul vine dintr-o eroare de calcul”

Dacian Cioloș (stânga) și Dan Barna, copreședinții USR-PLUS, au mers pe mâna AUR

– S-a ajuns la depunerea unei moțiuni de cenzură. Este un eșec pentru președinte? Au scăpat lucrurile de sub control? Absolut. V-am spus, nu făcea parte din calcul. Această ipoteză, a unei înțelegeri cu AUR fusese exclusă. Părea ceva imposibil. Numai că puși într-o situație imposibilă, useriștii au găsit o soluție imposibilă.

Politica se face întotdeauna prin negociere și compromis. Din nefericire, în România nu s-a întâmplat așa ceva. Acum peneliștii sunt convinși că or să meargă lucrurile mai departe, o să numească interimari, or să treacă peste criză singuri și vor avea, eventual, un guvern minoritar cu sprijinul dezertorilor din diferite partide: USR-PLUS, AUR, PSD și așa mai departe. 

O situație pe care am mai văzut-o și știm foarte bine ce rezultate dezastruoase are o astfel de politică. Consecințele din trecut le suportăm și astăzi. Este regretabil că s-a ajuns la așa ceva. Și totul vine dintr-o eroare de calcul.

– Credeți că Florin Cîțu are șanse să supraviețuiască din punct de vedere politic?E posibil să cadă, dacă PSD se ține de cuvânt. Dacă nu cade la moțiunea de cenzură, este evident că PSD face un serviciu. Iar dacă nu cade și miniștrii USR-PLUS își vor da demisia, așa cum au spus, Florin Cîțu este obligat să vină în Parlament să ceară un vot de încredere, pentru că s-a schimbat compoziția politică a Guvernului. O să existe timp pentru negocieri.

Lovitura cred că s-a dat premeditat înaintea alegerilor din USR-PLUS. Acolo alegerile interne încep pe 15 septembrie, se fac online, și dacă nu este ales din primul tur, se ajunge la turul doi. Abia pe urmă este congresul partidului, care urmează să aibă loc la începutul lui octombrie.

Reacția din partea USR-PLUS a fost însă unanimă. Pentru că toți, indiferent de tabără, au înțeles acest atac ca pe o agresiune împotriva partidului. 

Florin Cîțu poate câștiga alegerile din PNL

– Cum va infleunța această criză votul din 25 septembrie de la Congresul PNL?Cred că pe termen scurt Florin Cîțu poate câștiga. Pe termen mediu și lung, e mai problematic. 

Cu toate că ieșirea mai devreme a USR-PLUS de la guvernare – eu luam în calcul ieșirea cel mai devreme la sfârșitul acestui an, cel mai târziu la mijlocul anului 2023 – complică jocurile celor care voiau să se folosească de Florin Cîțu pentru o perioadă intermediară, pentru a se descotorosi apoi de el la prima criză și pentru a prelua partidul în perspectiva anului electoral 2024. 

Erau, din ce știu eu, lideri PNL care îl sprijineau pe Florin Cîțu din calcul, mizând foarte mult pe erodarea guvernării și sperând ca în 2023 să se impună în competiția internă, pentru că atunci se va decide care este candidatul pentru Președinție.

– Ce se schimbă în acest moment?– Acum e mai complicat, pentru că dacă Florin Cîțu va rezista acestei crize și va rămâne prim-ministru, în principiu el nu mai poate să fie înlocuit până în 2024.

Cîțu, candidatul lui Iohannis la prezidențiale

Cristian Pîrvulescu crede că Iohannis (dreapta) va verge pe mâna lui Cîțu la prezidențialele din 2024 | Foto: Administrația Prezidențială

– Credeți că președintele Iohannis și-a ales deja candidatul pe care ar vrea să-l susțină la prezidențialele din 2024?– Dacă mă întrebați acum două zile, v-aș fi spus că nu și că va lăsa competiția deschisă. Acum sunt tentat să cred că acel candidat este Florin Cîțu. Pentru că acum el este într-o poziție mult mai bună în interiorul partidului, cu condiția să reziste la această criză. Nu va rezista, dispare. 

Dar dacă rezistă, nu va mai avea contracandidați legitimi. Ludovic Orban va fi evacuat din toate pozițiile și va rămâne undeva în opoziția vocală din partid. Iar ceilalți, care își doreau să candideze în 2024, n-o vor putea face.

În plus, dacă rămâne prim-ministru, va putea să-și construiască propria sa structură de conducere. Iar președintele este foarte conștient de lucrurile astea.

– Dar ce șanse i-ați da candidatului Florin Cîțu?– În momentul de față nu cred că are foarte multe șanse să câștige. Dar candidatul surpriză are mereu șanse dacă are în spate o structură de partid puternică. Ăsta a fost cazul în 2014 cu președintele Klaus Iohannis. Efectul surpriză a schimbat total raportul de forțe. Dar PNL de atunci nu era cel de acum. Chiar și după criza asta, va rămâne un partid puternic – 1.300 de primari. Nu e PSD, dar este al doilea partid din România, nu se va schimba acest lucru.

– Dacă Florin Cîțu pierde pe toată linia, putem vorbi despre o mare înfrângere pentru președintele Iohannis?– Dar și în 2017 (la Congresul PNL – n.r.) a fost o înfrângere a președintelui Iohannis. Pentru că și atunci candidata președintelui a fost Alina Gorghiu. Dar situația este diferită astăzi. Și președintele este pe altă poziție față de 2017.

Libertatea