Întrebat ce face Digi TV pentru banii primiți de la partide, Mihai Dinei, șeful postului, a spus: „Sunt în concediu”. Ce a răspuns Mihai Gâdea

Întrebat ce face Digi TV pentru banii primiți de la partide, Mihai Dinei, șeful postului, a spus: „Sunt în concediu”. Ce a răspuns Mihai Gâdea

Într-un film de 50 de minute publicat joi seara, site-ul Recorder a folosit cifre provenind dintr-o scurgere de documente pentru a pune întrebări acelor televiziuni care iau, cumulat, zeci de milioane de euro de la partidele de guvernământ: PNL și PSD. 

Conform legii din România, este permis ca, în anumite condiții, partidele să-și facă publicitate. Dar același cadru legal interzice expres ca televiziunile să vândă știri sau conținut editorial nemarcat ca publicitate. Interdicția este valabilă indiferent cine este potențialul cumpărător: companii, partide, primării, ministere sau orice persoane fizice sau juridice.

Vânzarea de știri echivalează cu „ingerința” unui factor politic sau economic în conținutul jurnalistic, lucru nepermis prin Legea Audiovizualului. 

În articolul 6 al Legii Audiovizualului, elaborată încă de acum 20 de ani, apar următoarele:

Cenzura de orice fel asupra comunicării audiovizuale este interzisă.Independența editorială a furnizorilor de servicii media audiovizuale este recunoscută și garantată de prezenta lege.Sunt interzise ingerințe de orice fel în conținutul, forma sau modalitățile de prezentare a elementelor serviciilor media audiovizuale, din partea autorităților publice sau a oricăror persoane fizice sau juridice, române ori străine.

Încă din anul 2009, contracte publicate de Gazeta Sporturilor au arătat că Ministerul Tineretului și Sporturilor cumpăra știri la televiziuni, pe listă fiind Antena 1, ProTV, Antena 3, MTV și Realitatea TV. Ministrul de atunci, Monica Iacob Ridzi, a fost condamnat în acest dosar, însă nu pentru cumpărarea de știri, ci pentru coruperea procesului de achiziție a acelor evenimente plătite cu 600.000 de euro din bani publici.

Practica cumpărării de știri, interviuri și reportaje a continuat vreme de două decenii. Din 2018, momentul în care partidele au primit bani de finanțare direct de la buget, inclusiv sume de promovare, obiceiul nepenalizat de justiție al cumpărării de conținut editorial s-a multiplicat.

Subiectul recent al banilor dați de partide pentru unele televiziuni și site-uri a fost investigat în ultimul an, sistematic, de jurnalistul Cristian Andrei de la Europa Liberă. El a publicat cifre și firme, datele arătând că nu există o transparență a cheltuielilor partidelor și, de asemenea, a obiectului contractelor. 

Dan Vîlceanu, fostul ministru de finanțe și secretar general al PNL, a recunoscut că „am plătit promovare”, cu înțelesul de conținut editorial. Într-un alt material de presă, cel publicat joi, 14 septembrie, de către Recorder, Ludovic Orban spune, clar, că dacă acești bani nu erau dați, atunci partidul nu beneficia de știri despre activitatea sa.

Neintrând acum în toate controversele legale și contractuale, în succesiunea anilor electorali și în ce au voie sau nu să facă partidele, un lucru este clar: cumpărarea de conținut nemarcat la TV este interzisă prin lege, în orice situație. 

Iar în cazul site-urilor, unde nu există o lege explicită, este vorba de o păcălire a publicului, care crede că citește știri, dar citește publicitate pentru partide, nemarcată ca atare.

PNL, de pildă, achită către anumite site-uri o sumă lunară fixă, de ordinul miilor de euro, fără ca nici una dintre părți să explice ce serviciu se prestează. Când Sabin Orcan, șeful Newsweek România, unul dintre site-urile cu „abonament” lunar fix la banii PNL, a fost întrebat de Recorder care este obiectul contractului cu partidul, el a spus că nu discută aceste lucruri.

Șeful Digi 24 a spus să-l lase în pace

Recorder a contactat și șefii televiziunilor de pe lista partidelor. Ziariștii l-au sunat pe Mihai Dinei, administratorul companiei care deține Digi 24 și membru în conducerea postului, conform propriului anunț al canalului. 

„Sunt în vacanță, vă rog frumos să mă lăsați în pace”, a spus Mihai Dinei, când jurnalistul i-a spus că documentează un subiect despre banii contractați de partide. „Cu cine să vorbim din partea postului?”, a întrebat jurnalistul. „Nu știu, da?”, a spus șeful Digi 24 și a închis telefonul.

Recorder a încercat să discute și cu Mihai Gâdea, directorul Antenei 3. Televiziunea a răspuns prin email. Din captura de ecran a investigației Recorder rezultă că Antena 3 recunoaște că are contract cu una dintre firmele intermediare, Vertigo, dar că afirmă că suma e mai mică decât cea avansată de ziarist: 3,1 milioane de euro. 

Răspunsul dat de Antena 3 jurnaliștilor de la Recorder

Antena 3 nu detaliază suma de la Vertigo, o agenție de publicitate prin care trec banii publici cheltuiți de PSD către televiziuni, însă asigură că „absolut niciunul dintre contractele comerciale nu se referă la politica editorială a Antenei 3”. 

Libertatea