Istoria moțiunilor de cenzură în România. Câte guverne au fost răsturnate până astăzi în Parlament

Istoria moțiunilor de cenzură în România. Câte guverne au fost răsturnate până astăzi în Parlament

Guvernul Florin Cîțu se va confrunta în septembrie cu a doua moțiune de cenzură în mai puțin de 9 luni de la învestire. 42 de moțiuni de cenzură au fost înregistrate la Parlament în istoria postdecembristă. Doar cinci și-au atins scopul: demiterea guvernului.

Conform Constituţiei, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii parlamentarilor.

Un instrument democratic la care s-a apelat frecvent după instaurarea democrației în țara noastră. De cele mai multe ori, a fost inițiată de opoziție. Au existat cazuri în care moțiunea de cenzură a fost depusă în urma schimbării configurației politice din interiorul arcului guvernamental. 

România a consemnat însă și situații anacronice în care un partid și-a dărâmat propriul guvern prin adoptarea unei moțiuni de cenzură.

42 de moțiuni de cenzură în 30 de ani

De la introducerea acestui mecansim democratic, Parlamentul României a înregistrat 42 de moțiuni de cenzură, potrivit portalului legislativ de pe site-ul Camerei Deputaților. Nu toate au ajuns și să fie votate. În cazul în care nu îndeplinește criteriul numărului de semnături – o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor – moțiunea nu intră în dezbatere.

Prima moțiune de cenzură a fost înregistrată pe 14 martie 1993, împotriva Guvernului Nicolae Văcăroiu. Ultima moțiune dezbătută a fost înregistrată de PSD în cursul acestui an, pe 23 iunie. Ambele au picat la vot.

Au existat 5 moțiuni de cenzură care au reunit numărul necesar de voturi și, pe cale de consecință, au condus la răsturnarea guvernelor.

Nicolae Vacaroiu, premier. Foto: Agerpres

Guvernul Emil Boc

Guvernul Emil Boc a fost demis prin moțiune de cenzură pe 13 octombrie 2009. Moţiunea de cenzură „11 împotriva României”, iniţiată de PNL şi UDMR şi susţinută de PSD, a primit 254 de voturi pentru şi 176 împotrivă, conform Rador.ro.  A fost primul guvern care a fost înlocuit prin acest mecanism. Boc a supraviețuit însă și a format ulterior Cabinetul Boc 2.

Premierul Emil Boc, la dezbaterea și votarea moțiunii de cenzură „11 împotriva României” inițiată de PNL și UDMR împotriva Guvernului Boc II, în cadrul ședinței comune a Senatului și Camerei Deputaților. Foto: Agerepres

Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu

Uniunea Social Liberală (PSD şi PNL) a depus pe 18 aprilie 2012 moțiunea de cenzură „Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată”. Moţiunea îndreptată împotriva Guvernului Mihai Răzvan Ungureanu a fost adoptată pe 27 aprilie 2012 și a dus la demiterea guvernului la mai puțin de trei luni după instalare. La Palatul Victoria a urmat Guvernul Victor Ponta.

Premierul Mihai-Răzvan Ungureanu, la ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților în cadrul căreia se dezbate moțiunea de cenzură „Opriți Guvernul șantajabil. Așa nu, niciodată!”, inițiată de 116 deputați și senatori. Foto: Agerpres

Guvernul Sorin Grindeanu

A treia moţiune a fost inițiată de parlamentarii PSD și ALDE împotriva propriului guvern, condus de Sorin Grindeanu. O premieră în politica din România. Intitulată „România nu poate fi confiscată. Apărăm democraţia şi votul românilor”, moțiunea de cenzură a fost dezbătută și votată în mai puțin de trei ore la 21 iunie 2017, în mai puţin de trei ore.

Totul a plecat de la un conflict între liderul PSD de la vremea respectiva, Liviu Dragnea, și premierul Sorin Grindeanu. A urmat Guvernul Mihai Tudose, care a avut aceeași soartă. Premierul și-a dat demisia în urma unui conflict cu Dragnea.

Premierul Sorin Grindeanu participă la dezbaterea moțiunii de cenzură inițiată de PNL și USR, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului. Foto: Agerpres

Guvernul Viorica Dăncilă

Parlamentul a votat cea de-a patra moțiune de cenzură la 10 octombrie 2019, împotriva Guvernului Viorica Dăncilă. Inițiată de opoziție (PNL, USR, PMP, PRO România, ALDE, UDMR, minorităţi naţionale, dar şi de foşti parlamentari PSD), moțiunea de cenzură a purtat numele „Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!”. A urmat Guvernul Ludovic Orban.

Premierul Viorica Dăncilă participă la ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului în care se dezbate și votează moțiunea de cenzură intitulată „Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgență!”. Foto: Agerpres

Guvernul Ludovic Orban

Moțiunea de cenzură „Guvernul Orban/PNL – privatizarea democraţiei româneşti”, inițiată de PSD și UDMR, a fost adoptată în Parlament la 5 februarie 2020. Cabinetul Orban era destituit la puțin peste 3 luni de la învestire, după ce și-a angajat răspunderea pe  proiectul privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Guvernul a fost demis, iar legea, automat respinsă. Ludovic Orban a reușit să obțină un nou mandat de premier în Parlament pe 14 martie 2020.

Premierul Ludovic Orban susține o alocuțiune în cadrul sedinței comune a Camerei Deputaților și Senatului în care se dezbate moțiunea de cenzură intitulată „Guvernul Orban/PNL – privatizarea democrației românești”, inițiată de PSD după angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul alegerii primarilor în două tururi de scrutin. Foto: Agerpres

Cel mai lung și cel mai scurt mandat de premier

Cel mai lung mandat de prim-ministru a fost deținut de Nicolae Văcăroiu 4 ani și 22 de zile (19 noiembrie 1992 – 11 decembrie 1996). Adrian Năstase şi Călin Popescu-Tăriceanu au avut amândoi mandate de 4 ani fără 7 zile.

Cel mai scurt mandat l-a avut Mihai Răzvan Ungureanu – doar 88 de zile (9 februarie 2012 – 7 mai 2012), urmat de Sorin Grindeanu (177 zile) şi Mihai Tudose (201 zile), conform Rador.ro.

Foto: INQUAM_Photos_George_Calin

Libertatea