Nordul Italiei, următorul punct roșu pe harta COVID, după Austria și Germania. Ce se întâmplă în regiune de s-au înmulțit cazurile

Nordul Italiei, următorul punct roșu pe harta COVID, după Austria și Germania. Ce se întâmplă în regiune de s-au înmulțit cazurile

Până acum, Italia s-a descurcat mai bine decât alte state europene în gestionarea valul patru al pandemiei, dar cu un număr de cazuri zilnice care s-a triplat între jumătatea lunii octombrie și jumătatea lunii noiembrie, lucrurile par să se schimbe, relatează Politico,

Multe dintre aceste noi cazuri vin din Bolzano, provincie vorbitoare de germană din regiunea alpină a Tirolului de Sud, la granița cu Austria, unde o neîncredere istorică față de guvernul central a dus la rate scăzute de vaccinare, iar acum, la cazuri în creștere. Rata de incidență a ajuns aici la 405 cazuri la 100.000 de locuitori, una din cele mai mari de la nivel național.

Tirolul de Sud e casă și pentru 13.666 de români, conform unei statistici oficiale din 2020.

Experții au legat creșterea infecțiilor din Bolzano de o predispoziție culturală către medicina alternativă și de o legătură puternică cu natura, precum și de legături strânse cu Austria vecină, unde campania de vaccinare a avut de suferit în zonele în care extrema dreaptă politică se bucură de un sprijin puternic.

O istorie antivaccinistă

Când școala a început din nou, în septembrie, Christian Stadler din Merano, oraș aflat în provincia Bolzano, era unul dintre zecile de profesori suspendați de la muncă și trecut în concediu fără plată. Nu s-a vaccinat nici în prezent, dar poate să intre la ore, întrucât regulile guvernamentale prevăd acum că toți angajații trebuie să prezinte un certificat de vaccinare sau să fie testați la fiecare două zile.

Stadler spune că nu este antivaccinist, dar se opune „vaccinurilor experimentale împotriva COVID-19, modului în care guvernul a gestionat pandemia și diviziunilor care se creează în societatea noastră”. El găsește și datele despre decesele celor nevaccinați drept „suspecte”.

Părerea sa este una destul de comună în rândul populației din Tirolul de Sud. Aproximativ 30% din populație este nevaccinată, potrivit registrului național GIMBE – un nivel similar cu cel din Germania și Austria.

Într-o premieră pentru o democrație occidentală, Austria a anunțat vineri că <a rel=”noreferrer noopener” href=”https://www.libertatea.ro/stiri/austria-intra-in-lockdown-national-si-impune-vaccinarea-obligatorie-a-cetatenilor-3843108″ target=”_blank”>vaccinarea va fi obligatorie </a>din februarie. Cancelarul Alexander Schallenberg a impus, de asemenea, o carantină națională de 20 de zile, inclusiv pentru cei vaccinați, pentru a limita un val care a umplut spitalele cu pacienți critici.

Ca regiune semiautonomă, Bolzano are o istorie bogată în a se opune impunerilor venite de la centru. Tendința sa către ezitarea la vaccin datează de două secole, când gherilele din Tirol s-au răzvrătit împotriva unui vaccin împotriva variolei pe care administrația bavareză l-a făcut obligatoriu.

Tirolul de Sud a avut niveluri scăzute de vaccinare și înainte de COVID. Doar 68% dintre copii erau vaccinați împotriva rujeolei în 2014. Partidul Popular din Tirolul de Sud, formațiune proautonomie, care controlează provincia din 1948, a avut uneori poziții ambigue cu privire la vaccinuri și a sfidat carantinele anul trecut, invocând independența sa.

Și, în timp ce populația din Bolzano vorbește în proporție de 70% germană, o inversare curioasă a stereotipurilor a făcut ca vorbitorii de italiană să fie mai ascultători în timpul pandemiei de coronavirus. Când au fost impuse noile reguli privind certificatul de vaccinare la locul de muncă, 20% din personalul școlar din școlile în limba germană nu era vaccinat, comparativ cu 3% în școlile în limba italiană.

Vorbitorii de germană par să aibă, de asemenea, un nivel mai scăzut de încredere în autoritățile din domeniul sănătății. Un sondaj din mai a constatat că doar 44% dintre vorbitorii de germană aveau încredere în Institutul Național Italian pentru Sănătate, față de 70% dintre vorbitorii de italiană.

Sociologul Oliver Nachtwey de la Universitatea din Basel, care cercetează reticiența la vaccinare în zonele de limbă germană din Europa, a identificat o dorință puternică pentru autenticitate și autorealizare în aceste zone, care nu se potrivește cu măsuri precum obligativitatea vaccinării. El pune schimbarea culturală pe seama unor mișcări din 1968 pentru produse ecologice și o credință mai mare în homeopatie.

Clara Mayer Kaibitsch, care administrează un restaurant în zona Fié allo Sciliar, spune că majoritatea celor sceptici la vaccinuri din comunitatea ei sunt vorbitori de germană: „Unii pentru că se opun ca cineva să le spună ce să facă, iar unii cred în imunitatea naturală și că organismul este puternic și își poate rezolva propriile probleme”.

Ea atribuie diferențele în rândul cetățenilor vorbitori de limbă germană în funcție de posturile de televiziune pe care le urmăresc, inclusiv un post de televiziune austriac care a fost criticat pentru că a invitat „experți” în domeniul sănătății, cu poziții sceptice privind vaccinurile, în emisiunile sale pentru a comercializa teorii ale conspirației.

La fel ca mulți dintre cei care lucrează în ospitalitate și turism, Mayer Kaibitsch riscă să fie lovită de o carantină implementată de Crăciun.

Bolzano depinde de turism pentru 17% din PIB, față de 13% cât este în restul Italiei, și a suferit deja pierderea a două sezoane de schi.

Regiunea a încercat să controleze răspândirea virusului prin programe de testare în masă și caravane mobile de vaccinare în zonele rurale. Nu a reușit. Acum, cu un număr în creștere de nevaccinați care aglomerează spitalele, se anunță o luptă dificilă, care pune în pericol și redresarea economică.

Libertatea