Partea nevăzută din scandalul gunoiului de la sectorul 1. Din peste 50.000 de agenți economici, doar 4.500 au contracte de salubrizare

Partea nevăzută din scandalul gunoiului de la sectorul 1. Din peste 50.000 de agenți economici, doar 4.500 au contracte de salubrizare

Gunoaiele depozitate pe străzile din sectorul 1 vin şi de la zecile de mii de agenţi economici fără contracte de salubrizare, „iertaţi” de autorităţi. Poliţia Locală a dat doar 21 de amenzi în ultimii doi ani, deși încheierea unui contract cu o firmă specializată este obligatorie.

Deşi expus în spaţii publice, pe trotuare, în parcări, pe aleile parcurilor, gunoiul care a alimentat conflictul dintre Primăria Sectorului 1 şi firma de salubrizare Romprest nu e doar gunoi stradal. 

Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti (HCGMB) nr. 120 din 2010 identifică 14 tipuri de deşeuri care sunt produse în Capitală. 

Deşeurile stradale, cele pentru ridicarea cărora plătesc autorităţile locale, sunt „deşeuri specifice căilor de circulaţie publică, provenite din activitatea cotidiană a populaţiei, de la spaţiile verzi, de la animale, din depunerea de substanţe solide provenite din atmosferă”. 

Dulapuri de bucătărie, valize, cutii de pantofi, ambalaje de carton pentru electrocasnice şi căzi sparte, adică mormanele mediatizate în timpul conflictului, nu se înscriu în categoria gunoi stradal. Și nici sacii negri cu legume mucegăite sau cuptoarele cu microunde abandonate la colț de stradă.

Majoritatea gunoaielor care au deteriorat mirosul aerului din sectorul 1 sunt tot deşeuri menajere, produse fie de persoane fizice, fie de agenţi economici.

Ce spune legea despre gunoiul firmelor

În baza acordului-cadru încheiat cu Primăria S1, Romprest încheie contracte separate cu utilizatorii individuali de salubrizare din sector: proprietari de imobile, firme, ONG-uri, instituţii publice. Pentru utilizatorii individuali și pentru instituții plătește Primăria.

HCGMB nr. 120 din 2010 prevede că persoanele fizice şi juridice din Bucureşti sunt obligate „să dețină contract de salubrizare pentru evacuarea deșeurilor menajere încheiat numai cu un prestator autorizat de către primarul general”.

În sectorul 1, această obligaţie este consolidată printr-o hotărâre de Consiliu Local din iulie 2008, din timpul celui de-al doilea mandat ca edil al lui Andrei Chiliman.

Gunoaie în sectorul 1

Aşadar, HCL S1 nr. 238 din 2008 prevede, la articolul 1, punctul i, că „fapta persoanelor juridice de a nu deţine sau de a refuza să încheie contracte de evacuare a deşeurilor cu operatorul care prestează activităţile de salubrizare pe raza administrativă a sectorului 1 al municipiului Bucureşti constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă contravenţională de la 2.000 la 2.500 de lei”.

Autorităţile locale şi împuterniciţii acestora se ocupă de controlul şi de aplicarea unor eventuale sancţiuni prevăzute de HCL S1 nr. 238 din 2008 şi HCGMB nr. 120 din 2010. 

De asemenea, pentru gunoaiele aruncate la întâmplare în spaţiul public, comisarii Gărzii de Mediu sunt cei care intervin şi dau amenzi persoanelor fizice sau juridice.

Prin contractul valabil 25 de ani, încheiat în 2008, de primăria condusă atunci de Chiliman, Romprest a primit „exclusivitatea prestării serviciului de salubrizare pe aria administrativă a sectorului 1”.

Romprest: 4.500 de contracte cu agenți economici

Pe toată durata conflictului deschis cu Primăria Sectorului 1, autospecialele Romprest au continuat să ridice gunoiul de la persoanele juridice cu care firma are contracte. Pubelele de lângă sedii au fost, de asemenea, golite cu regularitate. Şi totuşi, mormanele de gunoi răsăreau şi înfloreau în jurul stâlpilor de iluminat. Surse posibile ale deşeurilor „stradale”: utilizatorii casnici şi agenţii economici fără contract.

„Pentru utilizatorii casnici plăteşte primăria. Noi colectăm de la toate gospodăriile individuale şi asociaţiile de proprietari. Nu există contracte individuale cu fiecare operator casnic”, precizează pentru Libertatea Sorin Velicu, directorul operaţional al Romprest.

Agenţii economici nu sunt incluşi în preţul achitat de Primăria S1 către operatorul de salubrizare, de aceea au obligaţia legală să încheie contracte separate cu Romprest.

Din datele noastre, pe raza sectorului activează în jur de 32.000 de agenţi economici. Compania noastră are contract cu 4.500 dintre ei, pentru 6.200 de puncte de colectare.

Sorin Velicu, Romprest:

Ramona Porumb, viceprimar la sectorul 1, declara, pe 15 iunie, pentru Digi24: „În acest moment doar pe un singur domeniu de activitate există 6 mii de firme care nu au încheiat contract cu un operator de salubritate sau l-au încheiat pe o cantitate modică și restul îl vedeți la stâlpul din fața blocului”.

cifră

51.391

de agenți economici figurau ca activi din punct de vedere juridic în sectorul 1 la data 9 iulie 2021, potrivit datelor comunicate pentru Libertatea de Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Dintre aceștia, peste 50.000 sunt SRL-uri și PFA-uri, la care se adaugă și alte categorii: societăți pe acțiuni (729), întreprinderi individuale (191) etc. Există chiar și o cooperativă agricolă cu sediul în sectorul 1.

Chiar dacă sunt firme care funcţionează în apartamente din blocuri, sunt obligate să încheie astfel de contracte, întrucât legislaţia în domeniu, menţionată mai sus, nu diferenţiază agenţii economici în funcţie de arhitectura sediului lor.

La mica înțelegere

Cât timp maşinile Romprest treceau încoace şi încolo, pe traseele lor, gunoiul de la agenţii economici fără contract nu producea probleme. Era încărcat în contul deșeurilor stradale sau la mica înțelegere cu agenții de salubritate, un fenomen cu care se confruntă Romprest, potrivit unor oficiali ai companiei.

Când Primăria S1 n-a mai plătit şi maşinile au fost ţinute în hangare, gunoiul agenţilor economici fără contracte nu a mai fost ridicat şi a sărit în ochii locuitorilor şi autorităţilor competente din sector. 

Chiar şi şeful Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, a declarat, la Digi24, că „s-a săturat” de priveliştea mormanelor de deşeuri din sectorul 1.

Răspunsul Poliţiei Locale S1

Libertatea a întrebat Poliţia Locală S1 câte controale a efectuat în 2020 şi 2021 şi câte sancţiuni a aplicat agenţilor economici fără contracte de salubrizare. 

Anul trecut, an de pandemie, poliţiştii locali din sectorul 1 au efectuat 1.470 de controale la agenţii economici. Au dat 10 sancţiuni în cuantum de 14.800 de lei, pentru nerespectarea HCGMB nr. 120 din 2010, şi 7 sancţiuni în cuantum de 8.000 de lei, pentru nerespectarea HCLS1 nr. 238 din 2008.

Anul acesta, Poliţia Locală Sectorul 1 a efectuat 312 controale şi a dat 4 sancţiuni pentru nerespectarea HCGMB nr. 120 din 2010, în cuantum de 2.500 de lei.

Pe data de 15 iunie, se arată în răspunsul transmis Libertatea, „poliţiştii locali din cadrul Compartimentului Control Activități Comerciale au verificat 81 de societăți comerciale, dintre care 79 dețin contract de salubrizare pentru evacuarea deşeurilor menajere încheiat cu o societate autorizată de către primarul general, urmând a se aplica sancțiuni contravenţionale pentru societățile care nu au prezentat contractele de salubrizare, în conformitate cu prevederile HCGMB nr. 120/2010”.

Garda de Mediu, cealaltă instituţie abilitată să sancţioneze agenţii economici care nu respectă legile privind gestionarea deşeurilor, nu a răspuns, deocamdată, la solicitarea de informaţii transmisă de Libertatea pe data de 18 iunie. „Mesajul dumneavoastră a ajuns la comisarul-şef, atât vă pot spune”, a explicat o angajată care a răspuns la numărul de telefon afişat pe site-ul oficial.

Foto: Dumitru Angelescu

Libertatea