Povestea jurnalistei care a fugit din Belarus cu câteva ore înainte de arestarea lui Protasevici

Povestea jurnalistei care a fugit din Belarus cu câteva ore înainte de arestarea lui Protasevici

Activistul Roman Protasevici era doar unul dintre criticii regimului de la Minsk vânat de autorități. Cu puțin timp înainte de arestarea lui, o jurnalistă din Belarus, care lucra pentru o televiziune poloneză, s-a salvat în ultimul moment părăsind țara, scrie Euronews. Cele două cazuri sunt emblematice pentru situația dramatică a libertății de exprimare în Belarus, care, spun comentatorii, se transformă într-un stat totalitar.

Cu doar câteva ore înainte ca Roman Protasevici să se urce în avionul care ar fi trebuit să îl ducă la Vilnius, dar a fost deturnat spre Minsk, autoritățile din Belarus se aflau pe urmele altui jurnalist care deranja guvernul.

Arina Malinovskaia, o tânără reporteră care lucra pentru televiziunea poloneză Belsat, intervievase doi foști polițiști belaruși.

Mărturiilor lor cu privire la felul în care autoritățile le-au cerut să îi urmărească pe protestatari după alegerile controversate de anul trecut au fost suficiente pentru a atrage nemulțumire.

La doar câteva ore după ce reportajul a apărut la Belsat, Malinovskaia a fost nevoită să se ascundă, în timp ce poliția îi bătea la ușă. În scurt timp, tânăra s-a trezit că i-a fost tăiat accesul la rețeaua electrică. Cam atunci a înțeles că trebuie să părăsească țara cât mai repede.

Cu pașaportul și câteva lucruri esențiale în geantă, ea a fugit la Kiev, unde a ajuns pe 23 mai, în ziua în care zborul lui Protasevici era deturnat spre Minsk, unde jurnalistul activist era arestat.

„A trebuit să părăsesc Belarus pentru a mă proteja”, a declarat Malinovskaia pentru Euronews. „Nu am făcut nimic ilegal. Jurnalismul nu ar trebui să fie o crimă”, a spus ea.

Amenințări la adresa familiei

În vreme ce jurnalista a reușit să scape, familia ei se află în pericol.

La scurt timp după ce a ajuns în Ucraina, tânăra a primit un telefon de la cumnatul ei, dintr-o închisoare din Belarus. Tocmai fusese arestat. Acesta i-a transmis că nu va fi eliberat până când ea nu va veni în țară, pentru a răspunde acuzațiilor.

Apoi, un bărbat i-a luat telefonul cumnatului, s-a recomandat drept oficial al Ministerului de Interne și i-a cerut jurnalistei să se întoarcă în Belarus, în caz contrar amenințând că bunicii ei vor avea de suferit.

„Vor să mă atragă, să mă manipuleze cumva. Dar nu mă voi întoarce, sper doar să se termine cât mai curând”, a declarat tânăra.

Jurnalista a știut de la bun început că postul de corespondentă a televiziunii poloneze va fi unul riscant.

Am cântărit toate riscurile, dar m-am gândit: dacă nu iau eu acest post, cine îl va lua? Oamenii trebuie să știe ce se întâmplă în această țară.

Arina Malinovskaia, jurnalistă din Belarus:

În februarie, doi colegi de la Belsat, Katerina Andreieva și Daria Chultsova, au fost condamnați la doi ani de închisoare după ce au transmis un protest neautorizat.

Malinovskaia spune că a vrut să evite o soartă similară. Dar acum este îngrijorată pentru soarta oamenilor care au rămas în urmă.

Regimul a încălcat mai multe linii roșii

Într-un interviu pentru Libertatea, Tadeusz Giczan, redactorul-șef al Nexta, un canal media de opoziție care funcționează pe platforma Telegram, a explicat că situația presei din Belarus este în acest moment dramatică.

„E aproape imposibil acum să fii jurnalist independent în Belarus. Așa că cei mai mulți jurnaliști lucrează din străinătate, iar în Belarus au poate niște corespondenți străini sau o mică parte a staffului, cu oameni care sunt conștienți că pot fi arestați în orice moment”, a spus el.

„Autoritățile au adoptat noi legi pentru funcționarea presei. Dacă un eveniment neaprobat de autorități are loc, un protest, spre exemplu, iar jurnaliștii scriu despre el, ei pot ajunge la închisoare”, a explicat Giczan.

Aleksi Dzikawicki, directorul editorial al televiziunii poloneze Belsat, descrie o situație asemănătoare, pentru Euronews. „În ultima vreme, regimul a trecut multe linii roșii”, spune el.

„Nu a fost niciodată simplu să lucrezi în Belarus, dar jurnaliștii noștri nu fuseseră niciodată arestați pentru mai mult de două-trei săptămâni. Acum, doi dintre colegii noștri au fost închiși pentru doi ani”, spune acesta.

„Aceasta este o linie roșie. A doua este răpirea rudelor și solicitarea ca jurnaliștii să se prezinte la secția de poliție”, explică Dzikawicki.

Este oribil. Vorbim despre teroarea regimului împotriva propriilor cetățeni și a jurnaliștilor. Nu s-a mai întâmplat așa ceva în trecut.

Aleksi Dzikawicki, director editorial al Belsat:

Stanislav Ivașkevici, producător de investigații și analize la Belsat, confirmă situația și spune că jurnaliștii din Belarus nu mai au în acest moment nicio protecție.

Jurnaliștii sunt maltratați, dar cele mai brutale metode sunt rezervate activiștilor din opoziție.

„Activiștii sunt uneori închiși în celule solitare, fără paturi”, spune el. „Este foarte frig, așa că ei pot dormi doar pentru zece minute, un sfert de oră, înainte de a se trezi pentru a face ceva activitate fizică, cu scopul de a se încălzi. Unii activiști ar fi murit în detenție. Auzim de asemenea că tot mai mulți sunt torturați”, spune acesta.

Aproape de un stat totalitar

După Protasevici, Aliaksei Shota, editor al unui alt site popular, a ajuns la închisoare.

În mai, autoritățile de la Minsk au descins în redacția site-ului de știri Tut.by, au arestat mai mulți oameni și au închis publicația.

„Primul scop al guvernului a fost să reprime protestele masive care au avut loc anul trecut”, spune Kamil Klysinski, cercetător la Centrul pentru Studii Răsăritene, un think-tank care se concentrează pe situația din Belarus.

„A reușit acest lucru în timpul iernii. Pe stradă nu mai iese aproape nimeni acum”, spune el.

„Acum, guvernul caută liderii protestelor și vocile critice și mi-e teamă că ce am văzut este doar primul pas”, spune el.

„Lukașenko construiește o mașinărie, încercând să controleze totul și fiind gata să distrugă totul. Belarus a ajuns foarte aproape de a devenit un stat totalitar”, spune Klysinski.

Libertatea