Războiul Rusiei este brutal, dar Putin a evitat distrugerea totală a infrastructurii din Ucraina și escaladarea conflictului cu Occidentul. Care este motivul?

Războiul Rusiei este brutal, dar Putin a evitat distrugerea totală a infrastructurii din Ucraina și escaladarea conflictului cu Occidentul. Care este motivul?

De ce nu bombardează Rusia mai multe poduri și rețele de cale ferată și permite armatei ucrainene să primească mai multe livrări de arme tot mai letale din partea Occidentului cu fiecare zi care trece? De ce liderii occidentali pot încă să viziteze Kievul în siguranță? Experți și oficiali occidentali încearcă să afle răspunsul, scrie New York Times.

Invazia Rusiei din Ucraina a distrus orașe, a ucis zeci de mii de oameni și a forțat milioane de alte persoane să își părăsească locuințele. Dar, în mod discret, unii analiști militari și oficiali occidentali se întreabă de ce atacul Moscovei nu a fost și mai brutal.

Rusia ar fi putut lovi în mod agresiv căile ferate, drumurile și podurile ucrainene, pentru a încerca să oprească fluxul de arme occidentale care ajung pe front. De asemenea, ar fi putut să bombardeze mai mult infrastructura din jurul Kievului, pentru a împiedica sau îngreuna vizitele tot mai frecvente ale liderilor occidentali.

Și ar fi putut să facă mai mult pentru a lovi Occidentul, fie prin atacuri cibernetice sau sabotaje, fie prin întreruperea exporturilor de energie către Europa.

Unul dintre motive pare să fie simpla incompetență, scrie New York Times. Primele săptămâni ale războiului au demonstrat că armata Rusiei este mai puțin capabilă decât se credea înainte de invazie. Dar oficialii americani și europeni spun, de asemenea, că strategia din ultimele săptămâni a președintelui Vladimir Putin pare să fie remarcabil de prudentă, marcată de o ofensivă lentă în estul Ucrainei, de o abordare reținută în privința eliminării infrastructurii ucrainene și de o evitare a acțiunilor care ar putea escalada conflictul cu NATO.

Această aparentă reținere contrastează cu comentariile bombastice ale propagandiștilor de la televiziunea de stat rusă, unde Moscova este descrisă ca fiind implicată într-o luptă existențială împotriva Occidentului și unde se discută în mod deschis despre utilizarea armelor nucleare. Întrebarea este dacă, pe măsură ce conflictul se va înteți, Putin nu va decide cumva să schimbe direcția și să intensifice războiul.

Este o întrebare deosebit de urgentă, care vine înainte de Ziua Victoriei din Rusia, de pe 9 mai, când Putin prezidează în mod tradițional o paradă grandioasă, ce marchează triumful sovietic asupra Germaniei naziste și ține un discurs militarist.

Ben Wallace, secretarul britanic al apărării, a avertizat săptămâna trecută că președintele rus ar putea folosi discursul pentru o declarație oficială de război și o mobilizare în masă a poporului rus. Kremlinul a respins miercuri această speculație.

Oficialii americani și europeni spun că nu au văzut nicio mișcare de pe front care să arate o mobilizare suplimentară de trupe începând cu 9 mai sau imediat după aceea. Acești oficiali se așteaptă acum la o campanie mai lentă și mai precaută a armatei ruse în interiorul Ucrainei, chiar dacă nu exclud varianta mobilizării naționale.

Putin, în expectativă

Pentru moment, spun experții, Putin pare să se afle într-un moment de expectativă, care permite Ucrainei să se regrupeze și să se aprovizioneze cu armament occidental. Luni, un oficial de rang înalt al Pentagonului a calificat ultima ofensivă a Rusiei în estul Ucrainei drept „foarte prudentă”. În Rusia, există critici nemulțumiți care spun că armata luptă cu o mână legată la spate, strategia și obiectivele nefiind înțelese de public.

„Este un tip de război ciudat, special”, explică Dmitri Trenin, până de curând director al think tank-ului Carnegie Moscow Center. „Rusia și-a stabilit niște limite destul de stricte, iar acest lucru nu este explicat în niciun fel – ceea ce ridică o mulțime de întrebări, în primul rând, în rândul cetățenilor ruși”, subliniază el.

Trenin este unul dintre puținii analiști ai think tank-ului său, închis luna trecută de guvernul rus, care au ales să rămână în Rusia după începerea războiului. El spune că se străduiește acum să explice de ce Kremlinul luptă la „mai puțin de jumătate din forță”.

De ce nu bombardează Rusia mai multe poduri și rețele de cale ferată și permite armatei ucrainene să primească mai multe livrări de arme tot mai letale din partea Occidentului cu fiecare zi care trece? De ce liderii occidentali – cum ar fi președinta Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi – pot încă să viziteze Kievul în siguranță?

„Mi se pare ciudat și nu pot explica acest lucru”, spune Trenin.

Cu siguranță, bombardamentele Rusiei au lovit infrastructura din Ucraina, inclusiv un pod important din sud-vestul țării, luni, și pista aeroportului din Odesa, sâmbătă. Dar, peste Atlantic, oficialii și analiștii americani își pun întrebări similare cu cele ale lui Trenin.

Timp de săptămâni, oficialii de la Washington s-au întrebat de ce armata rusă nu a fost mai agresivă în încercarea de a distruge liniile de aprovizionare care livrează armele occidentale în Ucraina. O explicație, spun oficialii, este că apărarea antiaeriană ucraineană continuă să amenințe avioanele rusești, iar cu cât avioanele rusești intră mai adânc în Ucraina, cu atât mai mari sunt șansele ca ele să fie doborâte.

De asemenea, Rusia a avut probleme cu munițiile sale de precizie. Multe dintre aceste arme nu au funcționat corect, iar rezervele rusești de arme sunt limitate. Loviturile asupra liniilor de cale ferată sau a convoaielor în mișcare trebuie să fie foarte precise pentru a fi eficiente.

Alți oficiali susțin că Moscova vrea să evite o distrugere la scară largă a infrastructurii Ucrainei, în speranța, probabil eronată, că poate prelua totuși controlul asupra țării. Rusia s-ar înhăma la o muncă uriașă de reconstrucție, dacă ar prelua orașele devastate de propriile bombardamente.

Un oficial american de rang înalt din domeniul apărării a declarat că este posibil ca Putin să fi evitat să distrugă rețeaua feroviară a Ucrainei pentru că nu a vrut să își afecteze propria capacitate de a desfășura echipamente și trupe în întreaga țară. Rușii s-au concentrat într-adevăr mai mult pe distrugerea punctelor de depozitare a armelor decât pe rețeaua feroviară.

În ciuda retoricii, Putin nu vrea să escaladeze confruntarea cu Occidentul

Oficialii și experții s-au întrebat, de asemenea, de ce Rusia nu a ripostat mai dur împotriva Occidentului. Discursul Kremlinului este cel al unui război existențial cu NATO, care se desfășoară pe teritoriul ucrainean. Dar Rusia este cea care suportă pierderi militare, în timp ce Occidentul păstrează o distanță sigură și furnizează armele care ucid soldații ruși.

„Mulți oameni de aici (de la Washington) se întreabă de ce rușii nu au ripostat încă”, spune Samuel Charap, fost oficial al Departamentului de Stat al SUA și analist pe tema Rusiei la RAND Corporation. „Pare puțin probabil ca SUA și aliații săi să nu se confrunte cu nicio reacție în urma faptului că au contribuit la uciderea atât de multor soldați ruși”, avertizează acesta.

Rusia are instrumentele necesare pentru a provoca probleme Occidentului. Criza de benzină provocată de atacul cibernetic asupra gazoductului Colonial Pipeline de anul trecut a arătat problemele pe care atacurile informatice rusești le pot provoca infrastructurii americane. Iar Berlinul, spre exemplu, a avertizat că o întrerupere a gazului rusesc ar putea arunca economia germană în recesiune.

Apoi, mai există și arsenalul nuclear al Moscovei, lider mondial la acest capitol, cu un număr estimat de 5.977 de focoase nucleare. Capacitatea lor catastrofală este mediatizată în termeni din ce în ce mai înfricoșători în presa rusă.

„Ați crezut că ne puteți distruge cu mâinile altora și să stați în acest timp pe margine, la o distanță sigură?”, a întrebat Serghei Mironov, un radical din parlamentul rus, afirmând că noua rachetă balistică intercontinentală ar putea distruge Marea Britanie dintr-o singură lovitură. „Nu va funcționa, domnilor – va trebui să plătiți totul în întregime!”, a adăugat el.

Putin a avertizat, de asemenea, cu privire la posibilele represalii, dar în același timp a fost vag. Anul trecut, el a spus că cei care vor depăși o „linie roșie” se vor confrunta cu un răspuns „asimetric, rapid și dur” – o indicație că răspunsul va veni la momentul și locul alese de Moscova.

„Nimeni nu știe cu adevărat unde este linia roșie”, spune analistul Charap. „Cred că nici măcar rușii nu știu, pentru că ne aflăm în ape atât de nesigure”, adaugă el.

Oficialii americani și aliații s-au întrebat, de asemenea, de ce Rusia nu a încercat atacuri cibernetice pe scară largă sau unele mai agresive asupra inamicilor Rusiei. Asta în condițiile în care unele atacuri au avut totuși loc.

Unii spun că liderul de la Kremlin a fost descurajat în mod eficient. Armata rusă, care se străduiește să obțină victorii în Ucraina, nu poate face față unui război mai amplu cu NATO și nu dorește să ofere alianței nicio scuză pentru a intra în război mai direct.

Alții susțin că un atac cibernetic major asupra unei țări NATO este una dintre puținele cărți pe care Putin le poate juca și că este posibil ca acesta să aștepte o etapă ulterioară a campaniei sale pentru a face acest lucru.

În timp ce Putin nu s-a temut să escaladeze retorica, acțiunile sale au sugerat că el nu dorește să facă o mișcare ce ar putea provoca un război mai amplu.

„Sentimentul general este că el vrea să smulgă un fel de victorie din acest dezastru”, a declarat oficialul american din domeniul apărării, sugerând că Putin nu este interesat să provoace mai multe probleme.

Înainte de invazia din 24 februarie, Trenin, analistul de la Carnegie Center, a prezis că armata ucraineană va opune o rezistență acerbă și că Putin va descoperi o lipsă de sprijin politic pentru Rusia în Ucraina. În această privință, Trenin a avut dreptate.

Trenin spune că încă îl vede pe Putin ca pe un lider rațional, și nu ca pe o persoană dispusă să se implice într-un război nuclear, cu o „determinare maniacală de a distruge omenirea”.

„Aceasta nu ar fi o greșeală – ar fi o părăsire totală a zonei raționalului”, spune Trenin. „Sper să nu mă înșel”, adaugă analistul.

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina

Libertatea