SUA vrea „să înţeleagă poziţia Turciei”, după ce Erdogan a spus că va bloca aderarea Suediei şi Finlandei la NATO

SUA vrea „să înţeleagă poziţia Turciei”, după ce Erdogan a spus că va bloca aderarea Suediei şi Finlandei la NATO

Washingtonul „lucrează pentru a clarifica poziţia Turciei”, după ce preşedintele Recep Tayyip Erdogan a ameninţat că va bloca aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, a transmis vineri purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, informează Agerpres, care citează notează AFP.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a subliniat că aderarea viitoare a celor două ţări la NATO a primit „un sprijin larg” din partea altor membri ai Alianţei Atlantice. Totuşi, Finlanda şi Suedia pot fi admise numai după votul unanim al membrilor existenţi.

Vineri, Turcia a anunţat că nu vede cu ochi buni aderarea Suediei și a Finlandei la NATO. Recep Tayyip Erdogan a spus nu vrea „să se repete aceeaşi eroare ca cea comisă prin aderarea Greciei”, un vecin cu care Turcia are istoric relaţii complicate.

De asemenea, el a acuzat cele două ţări nordice că servesc drept refugiu pentru teroriştii din PKK, Partidul Muncitorilor din Kurdistan, considerată organizaţie teroristă de Ankara, dar şi de Uniunea Europeană şi Statele Unite.

Anunţul preşedintelui turc a temperat entuziasmul legat de acest proces susţinut până în prezent de majoritatea membrilor NATO, printre care Statele Unite, şi de secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, care s-a declarat pregătit să întâmpine „cu braţele deschise” cele două ţări nordice.

Statele Unite caută „să înţeleagă mai bine poziţia Turciei”, a precizat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, afirmând că ţara este „un aliat valoros al NATO” şi că „acest lucru nu s-a schimbat”. Turcia „a fost implicată şi eficientă în încercarea de a stabili un dialog între Rusia şi Ucraina şi a oferit asistenţă Ucrainei”, a adăugat John Kirby. „Deci nu se schimbă nimic în ceea ce priveşte poziţia sa în alianţa NATO”, a continuat el.

Rusia a anunţat vineri că va întrerupe furnizarea de energie electrică Finlandei, începând de sâmbătă, drept răspuns la solicitarea de aderare la NATO.

Pentru unii analişti, Turcia ar putea căuta să profite de un avantaj tactic pentru a obţine o contrapartidă de la membrii Alianţei. Ankara doreşte mai ales să achiziţioneze avioane de luptă americane F-16, precum şi piesele de schimb necesare pentru întreţinerea şi modernizarea aparatelor F-16 pe care le are deja.

Iniţial, Turcia a comandat şi a plătit 1,4 miliarde de dolari pentru o comandă de avioane de luptă nedetectabil F-35, niciodată livrate. Contractul întreg a fost îngheţat de Statele Unite în 2019 după achiziţionarea de către Turcia a sistemului antirachetă rusesc S-400, perceput ca o ameninţare pentru F-35. Washingtonul a exclus atunci Turcia din acest program militar avansat, reaminteşte AFP.

Libertatea